Curtea de Apel București analizează astăzi contestația formulată de DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București prin care Viorel Pașca și mai mulți membri ai familiei sale au fost plasați sub control judiciar.
Procurorii cer arestarea preventivă a acestora în dosarul care vizează azilele din județul Bihor, iar instanța urmează să decidă dacă măsura controlului judiciar va fi menținută sau înlocuită.
Răzvan Doseanu, avocatul lui Viorel Pașca: „Așteptări să se facă o analiză corectă pe exact ce este în dosar și pe probațiunea care este în dosar și soluția să se dea exact pe acuzațiile concrete care sunt în dosar și pentru care se cere arestarea preventivă”.
Avocatul lui Viorel Pașca: DIICOT nu a identificat concret cele 210 presupuse victime ale traficului de persoane
Avocatul Răzvan Doseanu a declarat că principala problemă a dosarului este că anchetatorii au vorbit despre 210 victime ale traficului de persoane fără să le identifice în mod concret. Acesta a susținut că Tribunalul București a arătat deja că, în această etapă a procesului, este analizat doar un standard minim de probe și că propunerea de arestare preventivă are lipsuri importante.
Apărătorul lui Viorel Pașca a mai spus că cele 210 presupuse victime nu sunt neapărat aceleași cu cele 409 persoane relocate în urma descinderilor. Potrivit acestuia, evaluările medicale au arătat că doar 128 dintre acestea aveau anumite dizabilități psihice, iar acest lucru nu înseamnă automat că nu aveau capacitate de exercițiu. De asemenea, avocatul a afirmat că cele 210 victime invocate de DIICOT ar acoperi o perioadă de cinci ani și jumătate.
Răzvan Doseanu, avocatul lui Viorel Pașca: „Răspunsul este regăsit în încheierea prin care Tribunalul București a respins propunerea de arestare preventivă. A arătat că, în acest moment, trebuie analizat un standard probatoriu minim care, în niciun caz, nu întrunește elementele standardului probatoriu necesar pentru pronunțarea unei soluții pe fond privind vinovăția sau nevinovăția. S-a arătat de către judecătorul fondului că există o carență esențială a propunerii de arestare preventivă și anume că s-a solicitat arestarea preventivă pentru trafic de persoane, cu referire la 210 victime pe care anchetatorii nu le-au identificat până în prezent. Deci, persoanele nu sunt identificate, s-a format un număr de 210 victime, dar nu avem acuzații concrete și ar fi imposibil să ne apărăm în raport cu niște victime virtuale pe care nici măcar DIICOT nu le-a identificat.
DIICOT a reținut 210 victime la momentul descinderilor. Ulterior, după evaluările făcute în acele corturi sau ce erau acolo pe câmp, de către medici, niște evaluări provizorii, s-a constatat că, din cele 409 persoane, doar 128 prezintă anumite dizabilități psihice. Asta nu înseamnă că sunt lipsite de capacitate totală de exercițiu. Dizabilități psihice pot însemna de la afecțiuni minore până la afecțiuni mai grave. Cert este că cele 210 victime reținute, eu așa am înțeles, fac parte dintr-un interval de cinci ani și șase luni. Ele nu s-ar regăsi neapărat printre cele 409 persoane relocate în data de 30 iunie”.
Avocatul lui Viorel Pașca: Informațiile despre presupusul ajutor de înmormântare nu fac parte din dosarul DIICOT
Doseanu a susținut că informațiile despre presupusa declarare eronată a decesului unei persoane nu fac parte din acuzațiile formulate în acest dosar și nici din propunerea de arestare preventivă. Potrivit avocatului, a fost vorba despre o eroare administrativă, în care au fost folosite din greșeală datele altei persoane decedate, iar situația a fost ulterior corectată printr-o hotărâre judecătorească.
Răzvan Doseanu, avocatul lui Viorel Pașca: „Nu formează obiectul acuzațiilor și al propunerii de arestare preventivă. E o altă picanterie care încearcă să acopere o lipsă de probe. Am înțeles că a existat un caz în care nu se cercetează și nu s-a formulat o acuzație oficială, dar vă lămuresc și această picanterie exotică, care încearcă să acopere lipsa probațiunii complete, concrete, pentru acuzațiile formulate.
Pentru acuzațiile concrete, înțeleg că a decedat o persoană, iar din greșeală s-ar fi dus un alt buletin. Ulterior s-a apelat la instanță, s-a dat o hotărâre judecătorească și s-a remediat situația. Deci o persoană decedase. Doar că, din greșeală, se operase cu alte date, s-a apelat la instanța de judecată în mod corect și s-au refăcut și procedurile. Deci nu s-a încasat un ajutor pentru o persoană care nu a decedat. Decedase o persoană, a fost o simplă eroare administrativă care s-a remediat, așa cum s-a mai întâmplat și la alte autorități.”.
Avocatul lui Viorel Pașca: Imobilele erau case private, nu aziluri, iar pacienții erau trimiși acolo de autorități
Întrebat dacă Viorel Pașca ar putea intra în legalitate, avocatul Răzvan Doseanu a susținut că situația este complicată și că imobilele în care erau găzduite persoanele erau, în opinia apărării, case private, nu aziluri, astfel că legislația invocată de anchetatori nu s-ar aplica.
Acesta a afirmat că respectarea standardelor prevăzute pentru centrele rezidențiale ar fi redus semnificativ numărul persoanelor care puteau fi adăpostite și a subliniat că pacienții erau trimiși acolo chiar de autoritățile statului, care consemnau în documente că nu aveau alte soluții pentru aceștia.
Răzvan Doseanu, avocatul lui Viorel Pașca: „Situația e complicată. A încercat să explice domnul Viorel Pașca că, din punctul dumnealui de vedere, acolo erau niște case private. Răspunsul este că standardele care s-ar fi impus pentru niște aziluri, cu precizarea că acolo nu erau aziluri, ci erau niște case pe persoană fizică, deci, din punctul nostru de vedere, nici măcar nu se aplică legislația invocată în cauză. Ar fi presupus o procedură birocratică excesivă și respectarea unor reglementări, de asemenea, oarecum excesive, care nu se găsesc nici măcar în multe dintre instituțiile statului. Anume, o suprafață de X metri per bolnav, maximum două persoane într-o cameră, baie în fiecare cameră, ceea ce însemna că mult mai puțini oameni, care nu aveau nicio altă alternativă, nu ar fi putut fi salvați. Vă rog să aveți în vedere că judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București reține că toți pacienții erau duși acolo de către autoritățile statului. În momentul în care autoritățile îi duceau acolo, mergeau cu documente în care precizau expres că nu au nicio soluție pentru acei oameni”.
