Trăim timpuri în care sentimentul urii a devenit aproape o normalitate a rețelelor de socializare, dar și a societății. Omenirea pare să nu fi învățat foarte mult din tragediile trecutului. În istoria României, anul 1941 este probabil unul dintre cei mai sângeroși. În Pădurea Vulturi din județul Iași, în anii 2010 și 2019 au fost descoperite două gropi comune. Iar oasele găsite au devenit probe care reconstruiesc povestea evreilor uciși în urmă cu 85 de ani.
Cercetarea gropilor comune a presupus tehnici de arheologie forensică
Din echipa de cercetare care a instrumentat cazul gropilor comune din pădurea Vulturi județul Iași a făcut parte și un medic legist. În paralel cu ancheta coordonată de colonelul magistrat Irinel Rotariu, de la Parchetul Militar Iași, au fost folosite tehnici speciale, specifice arheologiei forensice.
Aceasta presupune aplicarea metodelor arheologice în investigarea unor contexte cu valoare judiciară. Astfel încât echipa din teren nu caută doar oase, ci documentează întreg contextul în care au avut loc crimele, mergând chiar până la identificarea vinovaților.
Arheologia forensică a însemnat din acest punct de vedere atât cercetarea în teren, cât și cea din laborator, realizată de un medic legist. Simona Ionescu, medic legist la Institutul de Medicină Legală din Iași, a făcut parte din echipă, iar sarcina ei a fost aceea de a analiza rămășițele descoperite în cele două gropi comune: „În ceea ce mă privește, a însemnat recuperarea și documentarea științifică a unor rămășițe umane, care în total au însemnat 58 de schelete. Menționez că arheologia forensică a însemnat ca fiecare schelet, fiecare os și fiecare obiect aflat în preajma acestui schelet să fie înregistrat cu atenție, să fie analizată poziția scheletului în raport cu celelalte schelete și toate aceste date obținute ne-au fost utile pentru a reconstitui cât mai fidel ceea ce s-a întâmplat cu aproximativ 80 de ani înainte, la momentul respectiv”.
În gropile comune au fost descoperiți inclusiv copii
O treime din osemintele găsite în groapa din anul 2019 erau ale unor copii, inclusiv de vârste foarte mici. Iar un lucru important pentru cercetători a fost și poziția în care aceștia au fost descoperiți. Un alt element esențial al investigației au fost și obiectele găsite în gropile comune.
„Scheletele erau aranjate, erau aruncate, fuseseră aruncate în dezordine, copiii cu bătrâni, iarăși structura bazată pe sex și vârstă ne-a arătat că e vorba de o populație civilă și care a suferit leziuni de violență. Unele dintre ele am putut spune chiar de atunci, dat fiind tipul de leziune, că au fost produse prin împușcare sau prin lovire cu baionetă sau cu un alt obiect contondent”, ne-a spus Simona Ionescu, medic legist la Institutul de Medicină Legală din Iași.
Chiar și cercetătorii au rămas marcați de ceea ce au văzut. „Îți pică ochii pe acele imagini și descoperi că acolo erau și copii, acolo erau și femei. De ce?! Cum a fost posibil?! Hai să ne uităm puțin în urmă și să înțelegem mecanismele care au dus la acest lucru, la această concluzie până la urmă, pentru că descoperirea într-un final s-a transformat într-o concluzie atât din punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere penal. Dar cel mai important, cred că o concluzie și din punct de vedere uman”, ne-a spus Elizabeth Ungureanu, cercetător la Institutul Elie Wiesel.
Pe de altă parte, încă mai e nevoie de educație în acest domeniu. „Societatea românească nu este educată cu privire la aceste atrocități care s-au petrecut în cursul istoriei, mai mult sau mai puțin îndepărtate la noi. Cred, din acest motiv, că este esențial să vorbim despre aceste lucruri, să le transmitem celor mai tineri, să le explicăm că aceste lucruri s-au întâmplat în primul rând și că ele au fost, din păcate, posibile, în sânul societății noastre, tocmai ca o încercare, ca o garanție sau ca o premisă a faptului ca acest gen de nebunii să nu se mai întâmple. Mi se pare deci esențial atât demersul judiciar, cât și demersul de informare a societății cu privire la aceste cercetări pe care le-am făcut noi la Vulturi”, spune colonelul Irinel Rotariu, procuror militar în cadrul Parchetului Militar Iași.
Într-un alt material vorbim și despre dimensiunea istorică a unui astfel de episod de o violență extremă și despre cum instrumentele propagandei au influențat decisiv gândirea și acțiunile societății civile în anul 1941.
