Dacă ai plătit micul dejun la hotel, înseamnă că poți lua mâncare „la pachet”? Întrebarea reaprinde discuția despre limitele dintre drepturile turistului și regulile de bun simț, până la urmă.
La un hotel de 4 stele din sudul litoralului, câțiva turiști au plecat în cameră cu nu mai puțin de 2,6 kg de mâncare de la micul dejun, după ce serviseră deja masa. Explicația lor a fost simplă: „Am plătit”. Asta pentru că pachetul lor era all-inclusive.
Fotografiile au circulat imediat în mediul online și s-au viralizat. În farfuriile respective erau mezeluri de mai multe feluri și brânzeturi. Și trebuie subliniat încă o dată că totalizau 2,6 kilograme. Asta după ce, subliniem din nou, persoanele mâncaseră deja.
Românii care și-au umplut farfuriile la all-inclusive
Însă problema nu este numai că acei oameni au dreptul să ia mâncarea în cameră doar pentru că au plătit all-inclusive. Mai apar cel puțin trei probleme: posibile toxiinfecții alimentare, risipa făcută și costul pe care hotelierul și-l va acoperi cerând tot turiștilor prețuri mai mari.
Adrian Gurpin, specialist în turism: „În momentul în care restaurantul îți oferă mâncare, ți-o oferă în anumite condiții, la anumite temperaturi. Eu în continuare încerc să-mi dau seama ce puteau să facă cu 2,6 kg de mâncare. Dacă tu ai scos alimentele de la 5 grade și le duci la 40 de grade, pe plajă, riști o toxiinfecție alimentară. Iar hotelierul are dreptate: nu ai de ce să scoți mâncarea din condiții optime și să o duci în soare, lucru pe care inclusiv Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor l-a anunțat și l-a explicat foarte clar.
Și acum să mergem la motivația pe care au invocat-o acești turiști. Au zis: 'Domnule, noi am plătit.' Să știți că poate România este una dintre puținele țări unde nu se aplică o taxă pentru mâncarea irosită. În toate stațiunile internaționale unde există sistemul 'all you can eat' sau 'all inclusive', în condițiile în care îți pui mai mult în farfurie, iar mâncarea rămâne acolo și este aruncată, plătești o taxă cuprinsă între 10 și 50 de euro.
Priviți acea fotografie cu celelalte farfurii, cu cei trei crenwurști abandonați acolo. Dacă el a abandonat trei, oare câți și-a pus? Zece? Hotelierii nu au cum să folosească această mâncare, nu au cum s-o doneze. Pur și simplu este aruncată. Și să traducem asta în costuri. Cine credeți că va plăti pentru această mâncare? Tot turistul.
Sunt două aspecte. O dată, s-a stricat mâncarea pe care nu o putem dona, nu o putem folosi, pentru că poate a atins-o alt turist și este aruncată pur și simplu. Acesta este un aspect legat de risipă. Al doilea este costul aferent. Iar al treilea este siguranța alimentară.
Este foarte greu de dovedit, referitor la o toxiinfecție alimentară. Am avut situații pe litoral în care turiști cu toxiinfecție alimentară au ajuns la spital și au spus: 'Noi am mâncat din preparatele hotelului.' Apoi DSP și OPC vin peste hotel, pentru că turistul nu o să spună niciodată: 'Am ținut un ou fiert sau o omletă la 40 de grade.'
În situația în care ți se întâmplă ceva, este foarte ușor să dai vina. În primul rând, este vizat hotelierul, care trebuie să demonstreze, cu imagini de pe camerele de supraveghere, că respectivul turist a luat mâncarea și a dus-o pe plajă. Astfel, se declanșează un întreg scandal, iar hotelierul este primul care pierde din punct de vedere al imaginii. Dar, lăsând la o parte acest lucru, turistul nu-și dă seama că își pune viața în pericol.”
