Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia plănuiesc un culoar de mine la granițele cu Rusia și Belarus, în flancul estic al NATO. Granița totală măsoară 3.500 de kilometri.
În ultimele luni, aceste țări s-au retras din Convenția de la Ottawa, care a fost semnată în 1997 și a intrat în vigoare în 1999 și care interzice minele antipersonal.
Numai că, din cauza proximității conflictului declanșat de Rusia în Ucraina, aceste cinci state au fost nevoite să ia măsuri pentru propria securitate, așa că s-au retras din acest tratat care interzice și folosirea, producerea sau transferul acestor mine. Dintre țările NATO care au graniță cu rușii, doar Norvegia, care are o frontieră comună de 200 de kilometri, a preferat să rămână parte din acest acord.
Coridor de mine la granițele cu Rusia și Belarus, plănuit de cinci țări europene
În condițiile amenințării tot mai mari din partea Rusiei, aceste state nu vor să fie luate pe nepregătite, mai ales că Moscova deține cele mai mari stocuri de mine antipersonal din lume, în jur de 26 de milioane, după ultimele estimări, citate de DW. Iar multe dintre acestea sunt deja folosite în războiul din Ucraina.
Măsurile de securitate luate de Finlanda includ și un gard înalt de cinci metri la frontiera cu Rusia. Și Letonia a instalat astfel de garduri de la finalul anului trecut, iar Polonia a ridicat un uriaș gard de sârmă ghimpată și electrificată. Aceste state au instalat și diverse alte sisteme de monitorizare și avertizare timpurie.
Minele antipersonal sunt controversate, pentru că amplasarea lor poate duce la rănirea sau uciderea oricărei persoane care trece pe acolo, indiferent că este vorba de militari sau civili. În plus, sunt periculoase și minele rămase neutilizate, pentru că pot reprezenta o amenințare pe termen lung. Statistic, în anul 2023, au fost ucise sau rănite de mine 6.000 de persoane în întreaga lume, iar 80% dintre victime au fost civili, inclusiv copii. Este dificilă și neutralizarea acestor mine, pentru că necesită mult timp și este costisitoare.
Organizația neguvernamentală Handicap International susține că 58 de țări și alte teritorii sunt „contaminate cu mine terestre”, în prezent. Așa se explică faptul că zonele minate devin nelocuibile chiar și decenii întregi. În plus, ar putea însemna și daune pentru mediu, care sunt greu de estimat.
După ce s-au retras din convenția de la Ottawa, cele cinci state NATO ar urma să înceapă producția de astfel de mine, la finalul acestui an, și să le plaseze în zona frontierelor cu Rusia și Belarus. Deja există mai mulți experți NATO care analizează ce zone ar putea fi minate, pentru că obiectivul este „descurajarea maximă”.
Există în plan și implementarea unor sisteme de apărare împotriva dronelor, pe care statele vecine cu Rusia ar urma să le implementeze. Alte măsuri prevăd chiar și adâncirea canalelor de irigații, care să poată fi folosite pe post de tranșee, la nevoie.
În acest moment, cea mai mare îngrijorare se afă în zona culoarului Suwalki, care leagă enclava Kaliningrad de Belarus și care are doar 65 de kilometri. Aici este considerat cel mai vulnerabil loc de la granița NATO, pe unde ar putea avea loc un eventual atac al Rusiei. În consecință, Lituania ar urma să investească în jur de 800 de milioane de euro pentru producția de mine. Iar ministrul Apărării din Lituania, Dowile Sakaliene, susține că este vorba despre „o amenințare existențială” pentru țara sa.
Din convenția de la Ottawa fac parte 164 de state, iar 33 nu au semnat-o, printre care Rusia, SUA sau China. Din momentul implementării acesteia, statele semnatare și-au distrus minele pe parcursul anilor. În schimb, Rusia a fabricat foarte multe mine terestre, mai ales în ultima perioadă.
