Cardinalul american Robert Prevost a fost ales papă. El va fi cunoscut sub numele de Papa Leon al XIV-lea.
Cardinalii de la Vatican au ales un nou papă. În urmă cu scurt timp, din hornul Capelei Sixtine a ieșit fum alb, ceea ce înseamnă că au fost suficiente voturi pentru alegerea unui nou suveran pontif. Urmează ca la balconul Capelei Sixtine să iasă cardinalul protodiacon, care va face anunțul „Habemus Papam!” și va dezvălui identitatea noului papă și numele sub care va fi cunoscut suveranul pontif.
Fum alb la Vatican. Habemus Papam!
Fum alb la Vatican, ceea ce înseamnă că a fost întrunită majoritatea necesară alegerii unui nou papă care va conduce Biserica Catolică. În scurt timp, cardinalul protodiacon va ieși la balconul Capelei Sixtine, pentru a face anunțul „Habemus Papam!” și pentru a dezvălui lumii identitatea noului pontif.
Suveranul pontif nou ales se află acum în așa-numita Cameră a Lacrimilor, o cameră privată situată chiar lângă Capela Sixtină.
Aici, noul papă își pune veșmintele papale și își ia câteva momente pentru rugăciune personală și reflecție.
Identitatea noului papă va fi dezvăluită în scurt timp, în decurs de aproximativ o oră.
Fum negru și după al doilea tur de scrutin
Nici după a doua sesiune de vot în conclav nu s-a întrunit majoritatea necesară pentru alegerea unui nou papă.
Fum negru, după primul tur de scrutin
A ieșit fum negru din hornul Capelei Sixtine, după primul tur de scrutin, ceea ce înseamnă că noul papă încă nu a fost încă ales. Prin urmare, mâine vor avea loc mai multe runde de vot.
Ar fi nevoie de 89 de voturi pentru alegerea noului Suveran Pontif.
Paula Rusu, jurnalist Euronews, trimis la Vatican: „Ar fi trebuit să fie 89 de voturi în favoarea unui singur cardinal, ca să avem fum alb. Asta nu s-a întâmplat niciodată în istoria conclavelor. Ce știm sigur, după votul din această seară, este că există un top, dacă vreți, ai cardinalilor care se situează pe primele locuri. Atât cardinalii care participă la conclav, cât și unii preoți din Vatican, au declarat că se dorește un conclav scurt, iar asta ne face să credem că este posibil ca mâine seară sau poimâine să vedem fum alb.”
Ușile Capelei Sixtine s-au închis. A început conclavul
„Extra omnes” - acesta a fost ordinul dat în limba latină de către maestrul de ceremonii, monseniorul Diego Giovanni Ravelli, și care înseamnă „să iasă toți afară”. Practic, acesta este momentul în care s-au înscris ușile Capelei Sixtine și momentul în care a început conclavul care îl va alege pe viitorul Suveran Pontif. Va fi al 267-lea Suveran Pontif.
Înainte de închiderea ușilor Capelei Sixtine, cei 133 de cardinali electori s-au rugat pentru „îndrumarea divină” în alegerea pe care trebuie să o facă. Apoi, fiecare dintre acești 133 de cardinali a jurat, cu mâna pe Evanghelie, să păstreze „secretul absolut asupra a tot ceea ce privește, direct sau indirect, voturile și scrutinurile pentru alegerea Suveranului Pontif”.
Tot înainte de începerea conclavului, în Capela Sixtină s-a vorbit în latină De exemplu, imnurile, rugăciunile și jurământul au fost în latină.
Începe conclavul pentru alegerea noului papă
Cardinalii care îl vor alege pe viitorul papă încep să intre în Capela Sixtină pentru a deschide conclavul.
În timp ce intrau în capela împodobită cu „Judecata de Apoi” a lui Michelangelo, cei 133 de cardinali au cântat meditativ „Litania Sfinților”. Un rând de gărzi elvețiene a stat în poziție de drepți.
Programul momentelor de ardere a buletinelor de vot
Miercuri, 7 mai
Prima ardere a buletinelor este preconizată în intervalul: 20:00 – 21:00 (ora României)
Joi, 8 mai și vineri, 9 mai
Fumul va apărea doar după primul și al treilea tur de scrutin, dar numai în cazul în care a fost ales un nou Papă.
- Primul tur de scrutin: 11:30 (ora României)
- Al doilea tur de scrutin: 13:00
- Al treilea tur de scrutin: 18:30
- Al patrulea tur de scrutin: 20:30
Sâmbătă, 10 mai
Dacă niciun candidat nu a fost ales până vineri, ziua de sâmbătă va fi dedicată rugăciunii și reflecției. Această practică este rară, dar nu fără precedent. Ultima oară când conclavul a depășit trei zile a fost în 1958, la alegerea Papei Ioan al XXIII-lea. În acel caz, voturile efective au început abia în a doua zi. În 1922, alegerea Papei Pius al XI-lea a durat cinci zile, tot fără vot în prima zi.
Duminică, 11 mai – Marți, 13 mai
După ziua de reculegere, conclavul va continua cu până la șapte noi tururi de scrutin, urmând același program estimativ ca în zilele anterioare. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea calificată (două treimi din voturi), se va institui o nouă pauză de rugăciune și reflecție.
Începând cu miercuri, 14 mai
Conclavul va putea continua cu până la 18 tururi suplimentare, după același program. Dacă nici atunci nu va fi ales un Papă, se va organiza un vot decisiv între primii doi candidați clasați, până când unul dintre ei va obține majoritatea necesară pentru a deveni Suveran Pontif.
Sursa: thecatholicherald.com
Decanul Colegiului Cardinalilor: Viitorul papă se va confrunta cu „un punct de cotitură complex în Istorie”
Decanul Colegiului Cardinalilor, italianul Giovanni Battista Re, 91 de ani, a lansat miercuri, înainte de conclav, un apel la alegerea aceluia „de care Biserica și omenirea au nevoie în acest punct de cotitură atât de dificil, complex și agitat al Istoriei”, transmite AFP, preluat de Agerpres.
Cardinalul Giovanni Battista Re a pledat, în cadrul omiliei sale susținute în bazilica Sfântul Petru, pentru „menținerea unității Bisericii” în timpul acestor „alegeri de importanță excepțională” și unde „toate considerațiile personale trebuie abandonate”.
Cardinalii s-au adunat miercuri dimineață pentru oficierea unei liturghii înaintea de intrarea în conclav. Această liturghie, cunoscută după denumirea sa în latină „Pro eligendo romano pontefice” (Pentru alegerea pontifului roman) s-a desfășurat la bazilica Sfântul Petru și a fost condusă de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re. Acesta nu va participa la conclav pentru că doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani pot alege un nou papă.
Corespondență de la Vatican, cu câteva ore înainte de începerea conclavului
Paula Rusu, jurnalist Euronews România, corespondență de la Vatican:
„Bat clopotele la Vatican. În scurt timp vor intra în Catedrala Sf Petru cei 133 de cardinali electori care vor începe liturghia solemnă condusă de cardinalul Giovanni Batista Re. Este liderul spiritual al cardinalilor, decanul de vârstă.
Este un aflux de pelerini care continuă să vină în aceste zile, pentru că este anul jubiliar și pe fondul acestui an jubiliar are loc conclavul de alegere a noului papă. 1,5 miliarde de catolici așteaptă să afle în aceste zile cine îi va conduce.
Capela Sixtină se va securiza în această după-amiază, atunci când cardinalii vor intra, se va rosti acel „Extra Omnes”, să iasă toți cei care nu au treabă cu conclavul și care nu votează. Cel mai probabil, azi nu vor vedea fum alb la Vatican, dar ceea ce știm sigur este că ieri au fost trimise către Vatican cele trei robe albe destinate viitorului papă.
Pentru mâine sunt programate patru runde de alegeri. Prima, cea de azi, este una de calibrare, pentru a vedea cine este în fruntea acestui top laic. Mâine, în schimb, sunt patru ture de alegeri, iar preoți, cardinali, oameni care trăiesc în Vatican ne spun că toți se grăbesc să ducă cât mai repede la bun sfârșit acest conclav, din două motive: este cel mai mare număr de cardinali electori care intră în acest conclav, dar vor să transmită o idee de unitate, că Biserica Catolică este hotărâtă să meargă pe noul drum, indiferent că vorbim de alegerea unui papă care urmează pașii Papei Francisc sau vorbim de cineva mai moderat sau conservator.”
Cine sunt cardinalii care vor alege noul papă
Cei 133 de cardinali electori care vor intra în Conclav pentru a-l alege pe cel de-al 267-lea pontif al Bisericii Catolice provin din 71 de țări diferite, de pe cinci continente. Sunt reprezentate 17 națiuni din Africa, 15 din America, 17 din Asia, 18 din Europa și 4 din Oceania, potrivit Agerpres.
Pentru prima dată, 12 state au cardinali electori nativi: din Haiti, cardinalul Chibly Langlois; din Capul Verde, cardinalul Arlindo Furtado Gomes; din Republica Centrafricană, cardinalul Dieudonné Nzapalainga; din Papua Noua Guinee, cardinalul John Ribat; din Malaysia, cardinalul Sebastian Francis; din Suedia, cardinalul Anders Arborelius; din Luxemburg, cardinalul Jean-Claude Hollerich; din Timorul de Est, cardinalul Virgilio do Carmo da Silva; din Singapore, cardinalul William Seng Chye Goh; din Paraguay, cardinalul Adalberto Martínez Flores; din Sudanul de Sud, cardinalul Stephen Ameyu Martin Mulla și din Serbia, cardinalul Ladislav Nemet.
În total, în Capela Sixtină se vor reuni 53 de cardinali europeni, 37 de americani (16 din America de Nord, 4 din America Centrală, 17 din America de Sud), 23 din Asia, 18 din Africa și 4 din Oceania.
Cel mai tânăr cardinal elector este australianul Mikola Bychok, 45 de ani, iar cel mai în vârstă spaniolul Carlos Osoro Sierra, 79 de ani. Seniorii Conclavului sunt cei cinci cardinali creați de Sfântul Ioan Paul al II-lea, Philippe Barbarin, din Franța, Josip Bozaniæ, din Croația, Vinco Puliæ, din Bosnia și Herțegovina și Peter Turkson, din Ghana. Vor fi 22 de electori care au primit bereta de cardinal de la papa Benedict al XVI-lea și 108 care au fost creați cardinali de papa Francisc.
Ce este conclavul și când începe?
Conform anunțului oficial, următorul conclav începe pe 7 mai, în a doua parte a zilei. Dimineața, cardinalii vor participa la o slujbă celebrată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, iar apoi vor intra procesional în Capela Sixtină pentru a începe votul.
Odată ajunși acolo, cardinalii rostesc un jurământ solemn, iar la cuvintele „Extra Omnes” (lat. „toți afară”), rostit de maestrul ceremoniilor liturgice, toți cei care nu sunt electori părăsesc capela. Astfel începe oficial conclavul.
Robert Mickens, editor, La Croix International: „Odată ce electorii sunt în Capela Sixtină, maestrul de ceremonii închide ușa și anunță „Extra Omnes” (toată lumea afară), cu excepția cardinalilor care pot vota. În acel moment, își continuă rugăciunea și apoi încep votarea. Deci au doar un singur vot în prima zi, pentru că va fi după-amiază. Și dacă nu există niciun câștigător, fum negru va ieși din hornul de deasupra Capelei Sixtine și apoi se vor întoarce la Santa Marta pentru noapte și vor reveni a doua zi. Dacă reușesc să aleagă un nou papă, atunci proverbialul fum alb iese pe hornul Capelei Sixtine, anunțând, dând semnalul că papa a fost ales.”
Cum este ales noul papă? Cum se desfășoară votul cardinalilor?
În prima zi, pe 7 mai, se va desfășura o singură rundă de vot. În zilele următoare, se pot organiza până la patru voturi pe zi — două dimineața și două după-amiaza — până când se atinge majoritatea calificată de două treimi. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară, votul continuă în zilele următoare.
În cazul unui blocaj prelungit, se organizează un tur decisiv între cei doi candidați cu cele mai multe voturi, fără ca aceștia să aibă drept de vot în această etapă.
Cine poate vota?
Doar cardinalii sub 80 de ani pot participa la vot. Deși regula oficială prevede maximum 120 de electori, papii recenți au depășit acest prag. În prezent, 135 de cardinali sunt eligibili să voteze. Cei trecuți de 80 de ani pot lua parte la întâlnirile generale pre-conclav, dar nu pot vota.
Cine poate fi ales papă? Candidații favoriți
Teoretic, orice bărbat catolic botezat poate fi ales papă. Totuși, din 1378 încoace, doar cardinalii au fost aleși. Inclusiv cardinalii peste 80 de ani, deși nu pot vota, sunt eligibili pentru a fi aleși.
Unul dintre favoriți este cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, considerat un moderat. A fost secretar de stat al Sanctităţii Sale și un apropiat al Papei Francisc. A jucat un rol esențial în relațiile diplomatice. De altfel, a fost decorat în 2015 de președintele Klaus Iohannis cu Ordinului Național Steaua României.
Arhiepiscopul Manilei, Luis Antonio Tagle, ar fi primul papă din Asia, zonă care cunoaște cea mai rapidă creștere a populației catolice din lume. Perceput ca un liberal, a fost considerat multă vreme preferatul Papei Francisc, însă nu ar mai fi fost în grații în ultima vreme. A susținut că poziția Bisercii Catolice față de comunitatea gay și oamenii divorțați este prea dură, dar s-a opus dreptului la avort în Filipine.
Arhiepiscopul de Budapesta, Péter Erdő, este un alt candidat conservator. Bunicii săi erau la origine secui din Transilvania, aveau o casă la București și s-au mutat în Ungaria după Primul Război Mondial. A fost prigonit în perioada comunistă, casa familiei sale fiind arsă în 1956 când a avut loc invazia sovietică. În 2015, în plină criză europeană a migranților, Erdő s-a opus apelului Papei Francisc ca biserica să preia imigranți. În 2019, a făcut parte din delegația Papei în România și a participat la slujba de la Șumuleul Ciuc.
Italianul Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, este vehiculat și el. A fost un avocat al minorității creștine din Pământul Sfânt. Ar fi considerat un continuator al Papei Francisc. După atacurile Hamas de la 7 octombrie 2023, s-a oferit să fie luat ostatic de militanții islamiști în schimbul eliberării copiilor răpiți. A vizitat Gaza în mai 2024, după luni de negocieri.
Cardinalul Matteo Zuppi este un alt italian considerat unul dintre cei mai liberali exponenți ai bisericii catolice. A împărtășit grija Papei Francisc pentru cei marginalizați și săraci, are o viziune relativ liberală asupra căsătoriei între persoane de același sex. A fost numit emisar pentru pace în Ucraina și s-a întâlnit cu Patriarhul Rusiei Kirill, dar și cu Volodimir Zelenski.
Cardinalul Peter Turkson, din Ghana, ar fi primul papă de culoare de secole. Un moderat, a fost vocal pe subiecte legate de schimbările climatice, sărăcie, drepturile omului și corupție. Totuși, este un conservator când vine vorba despre căsătorie.
Un alt candidat este Raymond Burke, arhiepiscop american din Saint Louis. A fost președintele Tribunalului Vaticanului și un opozant deschis al politicilor liberale ale Papei Francisc. Conservatorul este susținut de președintele Donald Trump.
Cât poate dura un conclav
Conclavurile pot dura doar o zi, dar pot ține și ani de zile. Cel mai lung conclav din istorie a durat doi ani și nouă luni și a avut loc în anii 1268-1271. De cealaltă parte, cel mai scurt conclav din istorie, cel din anul 1503, a durat numai câteva ore.
Robert Mickens, editor, La Croix International: „Cred că în conclavul din 2005 a existat sentimentul că un conclav prelungit, unul care s-ar întinde pe mai multe zile, ar da un mesaj greșit oamenilor lumii că biserică este divizată. Nu sunt atât de sigur că sunt îngrijorați de asta în acest conclav pentru că biserica este deja divizată și oamenii cu pălării roșii cărora nu le place direcția în care Papa Francisc a dus Biserica Catolică, nu pun la îndoială faptul că vor ceva diferit. Deci cred că nu știm. Adică, după cum știe toată lumea, există o mulțime de cardinali care ridică semne de întrebare sau necunoscute. Nu știm, acestea nu sunt figuri grozave pe care le-am avut cândva în Colegiul Cardinalilor acum 20, 30 de ani. Deci este într-adevăr un mare semn de întrebare pentru acest conclav. Dar nu aș fi surprins dacă se va prelungi.”
Ce se întâmplă în conclav rămâne în conclav
Regulile de confidențialitate au fost întărite de Papa Benedict al XVI-lea, care a impus excomunicarea automată pentru orice persoană ce divulgă informații din interiorul conclavului. Participanții depun un jurământ de „secrete absolute și perpetue”, fiind interzisă utilizarea oricărui dispozitiv de înregistrare.
Semnalul alegerii noului papă: fumul alb și clopotele
După fiecare sesiune de vot, buletinele sunt arse într-o sobă specială. Fumul negru semnalează că nu a fost ales un papă, iar fumul alb anunță că s-a ajuns la o decizie. Pentru a evita orice confuzie, sunt folosite substanțe chimice speciale care accentuează culoarea fumului. De asemenea, alegerea papei este însoțită și de sunetul clopotelor din Vatican.
Noul papă este prezentat credincioșilor de pe balconul Bazilicii Sf. Petru prin anunțul „Habemus Papam!” („Avem un papă!”), urmat de binecuvântarea sa inaugurală.
