Reformarea Uniunii Europene este una dintre temele de actualitate discutate în Comisia Europeană care propune reducerea numărului de comisari și renunțarea la principiul unanimității. Totul pentru „a pregăti” UE pentru 30 sau mai mulți membri.
Printre propuneri, există și reducerea numărului de comisari europeni.
Aceste propuneri vin pentru a testa disponibilitatea statelor membre pentru reforme interne care nu implică modificarea tratatelor. Cu toate acestea, diplomații statelor din UE afirmă că este puțin probabil ca statele membre să fie de acord, conform Euronews.
Multe propuneri ar putea să fie refuzate
Propunerile fac parte dintr-un pachet mai amplu menit să adapteze structurile și procesul decizional al UE la un număr de 30 sau mai multe țări membre.
„Întrebarea principală a fost: este UE pregătită pentru o nouă extindere? Răspunsul este un «da» clar: o viitoare extindere este posibilă. Evaluarea noastră arată că, în majoritatea domeniilor de politică, UE este deja pregătită pentru extindere”, a declarat Marta Kos, comisarul pentru extindere.
Comisia Europeană propune identificarea domeniilor în care ar putea fi activate așa-numitele clauze „passerelle”, care permit Consiliului să treacă de la unanimitate la majoritate calificată. Activarea acestor clauze necesită însă, la rându-i, unanimitate. Ideea extinderii votului cu majoritate calificată nu este nouă, în special în domeniul politicii externe și de securitate, unde dreptul de veto poate submina capacitatea UE de a-și exercita influența geopolitică în străinătate. Decidenții din UE vor aceste reforme cu gândul la cazul lui Viktor Orban, care a fost mereu oponentul din interior și prietenul lui Vladimir Putin.
Luna trecută, 11 țări, printre care Franța și Germania, au difuzat o scrisoare comună prin care solicitau Uniunii să analizeze posibilitatea de a limita drepturile de veto obstrucționiste în politica externă, pe baza principiului cooperării sincere, în special prin recurgerea mai frecventă la abținerea constructivă.
„Nu va fi ușor, dar merită să încercăm”, a spus Marta Kos.
Un domeniu specific pe care Marta Kos l-a identificat, în care s-ar putea recurge mai puțin la unanimitate, este tocmai cel al proceselor de aderare: „Propunerea noastră este de a spori eficiența procesului nostru decizional. Sugerăm utilizarea mai frecventă a votului cu majoritate calificată, ceea ce nu este o noutate. Noutatea constă în faptul că propunem reducerea numărului de decizii care necesită unanimitate în cadrul procesului de aderare”.
De exemplu, acum este necesar „consensul unanim” pentru a acorda unei țări statutul de țară candidată și pentru a încheia negocierile. Însă, între aceste două etape, metodologia actuală conferă oricărui stat membru dreptul de veto asupra a 150 de etape.
De asemenea, Comisia dorește să recurgă mai des la cooperarea consolidată, care permite ca cel puțin nouă state membre să urmărească o integrare mai profundă în chestiuni de interes crucial sau strategic, în cazul în care persistă blocajele. Cele mai recente exemple sunt împrumutul de sprijin pentru Ucraina - din care Ungaria, Cehia și Slovacia au ales să se retragă - și Parchetul European. Și în acest caz, Bruxelles-ul s-ar putea confrunta cu o opoziție din partea unor state, în special din partea așa-numiților „Prieteni ai Balcanilor de Vest”, un grup din care fac parte Italia și Austria, care s-au opus unui statut diferențiat al statelor membre și asimetriei normative.
Schimbări instituționale
Comisia propune, de asemenea, renunțarea la principiul conform căruia fiecare țară din UE are un comisar, ceea ce s-ar putea dovedi problematic într-o Uniune cu 30 sau mai mulți membri. Conform Tratatului de la Lisabona, Comisia ar trebui să aibă un număr de membri egal cu două treimi din statele membre, aleși prin „rotație strict egală”, care să reflecte diversitatea demografică și geografică a tuturor țărilor UE. Acest sistemul nu a intrat niciodată în vigoare. În 2013, Consiliul European a decis în unanimitate să mențină un comisar pentru fiecare stat membru, o concesie făcută Irlandei pentru a asigura un vot favorabil la cel de-al doilea referendum privind Tratatul de la Lisabona. Irlanda a fost cel mai vehement oponent al pierderii unei prezențe permanente în cadrul Comisiei.
Însă statele membre mici se tem că vocea lor va fi mai greu auzită la Bruxelles.
Sistemul de rotație ar putea fi, de asemenea, greu de acceptat pentru țări mari precum Franța și Germania, care s-ar putea trezi excluse din Colegiul comisarilor, în timp ce țări precum Malta sau Luxemburg ar fi incluse.
Propunerea privind un executiv al UE mai redus ca dimensiune vine la momentul potrivit. Comisia trece prin așa-numita „revizuire la scară largă”, iar capitalele sunt angajate în discuții intense cu privire la următorul buget pe termen lung al blocului comunitar, în cadrul căruia administrația UE se va confrunta probabil cu reduceri semnificative.
Propunerile care vizează în principal țările candidate, precum măsurile de protecție împotriva regresului democratic și integrarea treptată, vor întâmpina probabil o rezistență mai redusă. Cu toate acestea, susținătorii reformelor subliniază că, pe măsură ce țările candidate se apropie de aderarea la Uniune, problema menținerii eficienței unei Uniuni extinse va fi din ce în ce mai greu de ignorat.
Patru diplomați ai UE, care au vorbit cu Euronews, sub protecția anonimatului, au afirmat că este puțin probabil ca aceste reforme interne să fie acceptate. Primul test va avea loc săptămâna viitoare, când reformele privind extinderea vor ajunge pe masa liderilor UE reuniți în cadrul Consiliului European din 15-16 octombrie.
„Unele propuneri sunt redactate pentru a fi respinse”, a declarat un diplomat al UE.
