De la începutul noului mandat, Donald Trump a declanșat o campanie agresivă împotriva presei și a personalităților care îl critică, o ofensivă pe care mulți o descriu drept fără precedent în istoria modernă a SUA. Prin procese, amenințări directe, presiuni asupra companiilor media și intervenții prin agenții guvernamentale, președintele pare hotărât să reducă la tăcere vocile incomode — fie că sunt jurnaliști, comedieni sau instituții independente.
Late-night comedy, prima pe lista neagră
Printre țintele cele mai recente ale lui Trump se numără prezentatorii de late-night Jimmy Kimmel și Stephen Colbert, cunoscuți pentru satirele la adresa sa.
- Stephen Colbert a fost concediat de CBS după ce a criticat înțelegerea dintre rețea și Trump privind un proces legat de editarea unui interviu. Oficial, postul a invocat motive financiare, dar Trump s-a grăbit să jubileze: „Îmi place enorm că Colbert a fost concediat. Talentul lui era chiar mai mic decât ratingurile.”
- Jimmy Kimmel a fost suspendat de ABC după ce a comentat ironic despre încercările „gașcăi MAGA” de a exploata politic moartea activistului conservator Charlie Kirk. Deși Kimmel condamnase atacul și își exprimase solidaritatea cu familia, a fost scos de pe post. Trump a salutat decizia: „Felicitări ABC pentru că, în sfârșit, a avut curajul să facă ceea ce trebuia făcut.”
În ambele cazuri, presiunea nu a venit doar dinspre Trump personal, ci și prin intermediul Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC). Brendan Carr, președintele FCC și apropiat al lui Trump, a avertizat public companiile media: „Putem face asta pe calea ușoară sau pe cea grea.”
Vizibil încurajat de succesul presiunilor care au dus la scoaterea de pe post a prezentatorului de la ABC, Jimmy Kimmel, pentru comentariile acestuia privind moartea lui Charlie Kirk, președintele american a vorbit cu reporterii la bordul Air Force One, în timp ce se întorcea din a doua vizită oficială în Marea Britanie.
Trump a spus că autoritățile federale de reglementare ar trebui să ia în considerare revocarea licențelor de emisie pentru rețelele care „îmi oferă doar publicitate negativă”.
„Am citit undeva că rețelele erau 97% împotriva mea, din nou, 97% negative, și totuși am câștigat cu ușurință [la alegerile de anul trecut]”, a declarat Trump, adăugând: „Ei îmi oferă doar publicitate [și] presă negativă. Adică, primesc o licență. Mă gândesc că poate ar trebui să le fie retrasă licența.”
„Tot ce fac este să-l atace pe Trump”, s-a plâns el. „Au licență! Nu au voie să facă asta.”
Presiuni instituționale și economice
Strategia lui Trump nu se rezumă la satiră. Președintele:
- a intentat procese costisitoare împotriva rețelelor TV și ziarelor;
- a amenințat cu retragerea licențelor de emisie pentru posturile critice;
- a convins Congresul să retragă finanțarea televiziunilor publice;
- a reclamat că Meta și-a oprit programul de fact-checking în urma presiunilor sale, mergând până la a sugera încarcerarea lui Mark Zuckerberg;
- a obținut concesii de la moguli media influenți: Jeff Bezos (Washington Post) a oprit susținerea candidatei democrate Kamala Harris înaintea alegerilor din 2024, iar ABC (deținut de Disney) a acceptat o înțelegere de 15 milioane de dolari pentru a închide un proces intentat de Trump.
Toate acestea, spun criticii, reprezintă o încercare directă de a remodela dialogul public american, folosind aparatul de stat în interes personal.
Modele din estul Europei: Orbán și Vučić
Comparările cu lideri autoritari din alte state nu au întârziat să apară. Viktor Orbán, premierul ungar, a construit un „imperiu mediatic” prin achiziții orchestrate de aliații săi, controlând aproape 80% din piața media. În 2018, sute de publicații au fost integrate într-un conglomerat pro-guvernamental. Presa independentă este marginalizată, iar opoziția primește doar cinci minute de emisie la televiziunea publică în campanie.
„Aici au cumpărat redacțiile și au înlocuit personalul în bloc. În America, ceea ce vedem e o autocenzură stranie, chiar înfricoșătoare”, avertizează analistul media ungar Gábor Polyák, remarcând disponibilitatea unor companii americane de a ceda rapid în fața lui Trump.
În Serbia, președintele Aleksandar Vučić este acuzat de folosirea presiunilor politice și financiare pentru a controla mass-media, iar jurnaliștii sunt supuși violenței și amenințărilor. Grupul Media Freedom Rapid Response — care monitorizează libertatea presei în Europa — a declarat într-un raport recent că este „grav îngrijorat” de faptul că jurnaliștii sârbi „au lucrat sub o presiune politică imensă, confruntându-se cu violență fizică, cenzură, campanii de denigrare, procese abuzive și amenințări cu moartea zilnice”.
În Rusia, Vladimir Putin a instaurat un control strict asupra televiziunilor și internetului, etichetând publicațiile independente drept „agenți străini”.
În India, premierul Narendra Modi a recurs la arestarea comedianților pentru glume considerate ofensatoare. Comedianți precum Kunal Kamra și Vir Das s-au confruntat cu procese judiciare, anularea spectacolelor și hărțuirea din partea grupurilor naționaliste pentru că au criticat guvernul.
Aceste exemple întăresc temerile că Trump împrumută tactici din arsenalul liderilor autoritari pe care i-a admirat adesea.
Reacții și îngrijorări
Criticii din SUA avertizează că libertatea de exprimare este pusă în pericol chiar de către cel care ar trebui să o protejeze. Fostul președinte Barack Obama a scris pe X: „Actuala administrație a dus cultura anulării la un nou și periculos nivel, amenințând constant cu acțiuni de reglementare companiile media care nu reduc la tăcere vocile critice.”
Sindicatele scriitorilor și actorilor de la Hollywood au condamnat suspendarea lui Kimmel, numind-o o încălcare flagrantă a Primului Amendament. Prezentatorii rămași pe post au recurs la ironie pentru a evidenția presiunile: Jon Stewart s-a autointitulat „gazdă patriotică și obedientă”, iar Seth Meyers a glumit că Trump este „un mare vizionar, un inovator, un președinte excelent și un și mai bun jucător de golf.”
În timp ce Trump își revendică „victorii” împotriva unor figuri incomode din media și continuă să amenințe companiile care îi oferă „doar publicitate negativă”, întrebarea rămâne: cine urmează?
Tool: GPT-5
Resurse: Associated Press, Euronews Culture, BBC
