Legea bugetului pe 2026 intră în dezbaterea comisiilor de specialitate din Parlament. În multe privințe, acest buget este unul al constrângerilor. Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,2% din produsul intern brut, dar și să-și respecte angajamentele militare ca stat membru NATO.
Cine pierde și cine câștigă prin noul buget?
Daniel Coman, jurnalist Euronews: „Vă propun să trecem în revistă cele mai importante cifre.
Începem cu indicatorii macroeconomici luați în calcul la fundamentarea bugetului. Bugetul pentru anul 2026 este construit cu un deficit bugetar cash de 6,2% din PIB, un Produs Intern Brut care, pentru prima oară, depășește nivelul de 2.000 de miliarde de lei și o creștere economică timidă de 1%. Totul în condițiile în care datoria publică se situează la un nivel îngrijorător de apropiat 62%, pe fondul împrumuturilor în creștere pentru finanțarea deficitului bugetar.
Știm deja că 12 ministere se află pe lista câștigătorilor, cu sume importante alocate pentru Educație, care primește aproximativ 3,5 miliarde de lei mai mult. Apărarea are o alocare de 7 miliarde de lei peste nivelul de anul trecut, în contextul riscurilor de securitate din regiune, fondurile fiind direcționate către înzestrarea armatei și cofinanțarea contractelor multianuale
Ministerul Energiei are un plus de 270%, până la aproape 20 de miliarde de lei, o sumă semnificativă care include fonduri pentru plata furnizorilor de energie, dar și proiecte parte din PNRR. Vedem un buget majorat semnificativ și pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 72%.
Guvernul taie, în schimb, din bugetele a nouă ministere și este important să vedem că pe listă se află Dezvoltarea, Munca, Sănătatea, și Transporturile, printre altele. De exemplu, Ministerul Muncii are un buget mai mic cu 7,5%, ceea ce nu îi va permite să se achite de toate măsurile de sprijin promise, după cum a anunțat ministrul Florin Manole.”
