Președintele Nicușor Dan nu are „mare lucru de făcut decât să promulge” noua lege a integrității în forma în care va veni după ce va fi reexaminată de Parlament, după ce Curtea Constituțională a declarat-o parțial neconstituțională, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, la Euronews România.
De asemenea, fostul judecător constituțional a avertizat că amendamentul în baza căruia Dominic Fritz (USR) și-ar putea pierde mandatul de primar al Timișoarei este „problema de neconstituționalitate” care a rămas în lege.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: Curtea a declarat-o constituțională deși este evident că are efecte retroactive. Este un pas prost în activitatea de legiferare pentru că și altă dată dacă va întâmpla așa, vor invoca această decizie a Curții.
În emisiunea „Vocile care contează” de la Euronews România, Augustin Zegrean a explicat ce demersuri mai poate face Nicușor Dan în cazul legii integrității pe care CCR a declarat-o parțial neconstituțională.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: Mare lucru nu mai poate să facă președintele pentru că legea a plecat înapoi la Parlament. Așa se întâmplă de regulă când un text de lege este declarat neconstituțional. El se întoarce la Parlament, Parlamentul este cel care, potrivit Constituției, este obligat să pună în acord legea cu decizia CCR.
Din experiența pe care am dobândit-o în nouă ani de Curte, de cele mai multe ori Parlamentul nu spune un alt text în locul celui declarat neconstituțional și lasă așa. Trimite legea fără textul respectiv dacă legea mai poate fi aplicată fără acel text.
Augustin Zegrean, despre controversele din cazul legii integrității: Ei se înfundă în neconstituționalitate
Zegrean a afirmat că „nu președintele este cel care poate să facă ceva” și că există riscul ca autoritățile să se „înfunde în în neconstituționalitate”.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: Dacă Parlamentul trimite același text înapoi la Curte, Curtea păstrează textul și atunci președintele poate să sesizeze din nou Curtea pentru a declara acest text neconstituțional.
Ei se înfundă în neconstituționalitate dacă fac lucrul acesta. Dacă vor pune un alt text în loc, legea va merge la promulgare. Președintele poate să o atace din nou la Curte, numai cu privire la acest text, la modul în care și-a rezolvat acest text.
Augustin Zegrean: Problema de neconstituționalitate a rămas în lege
- Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că așteaptă motivarea Curții Constituționale în privința noii legi a integrității, în condițiile în care a contestat modificările aduse de PSD și AUR acestui proiect legislativ.
- Nicușor Dan a reacționat, la o zi după ce CCR a discutat sesizările formulate împotriva legii care modifică mai multe acte normative în domeniul integrității.
- Judecătorii au stabilit că legea integrității este parțial neconstituțională, în condițiile în care a fost respins articolul cu declarațiile de avere a soților și soțiilor, dar a trecut cel „anti-Fritz”.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: Aia a trecut ca fiind constituțională. Acolo Parlamentul când reexaminează legea, nu reexaminează și acest text. Ăla rămâne așa. Acolo e buba în legea asta (...)
Problema de neconstituționalitate a rămas în lege. Curtea a declarat-o constituțională deși este evident că are efecte retroactive. Este un pas prost în activitatea de legiferare pentru că și altă dată dacă va întâmpla așa, vor invoca această decizie a Curții.
Curtea, prin această decizie, a desființat articolul 15, al 2 din Constituție.
- Articolul 15 din Constituția României prevede că „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”
Augustin Zegrean, avertisment privind efectele noii legi a integrității:
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: E evident că îl încalcă (articolul 15 din Constituție, n.r) câtă vreme un om care acum 20-30 ani a fost declarat în stare de incompatibilitate, dar nu a fost înlăturat din funcție pentru că legea îi permitea să primească o altă sancțiune.
Dacă acel om va fi acum exclus din funcție sau va trebui să plece din serviciul pe care-l are acum, va fi rău de tot.
Înțeleg că nu sunt puțini, sunt mulți. Am avut cel puțin două cazuri ca avocat în care am avut astfel de discuții. Clienții mei au rămas în funcție, dar acum ce facem? Plecăm din nou?
Președintele nu are mare lucru de făcut decât să promulge legea în felul în care va veni după reexaminare și dacă va mai fi nevoie încă o dată să verifice Curtea textul nou adoptat.
Decizia Curții vine într-un context politico-financiar cu miză importantă. Noua Lege a integrității reprezintă un jalon în cadrul PNRR. Parlamentul trebuie să o adopte, cu noile corecturi cerute de CCR, până la 31 august. Altfel, România nu poate evita riscul pierderii unor fonduri europene de aproximativ 771 de milioane de euro.
