Nicușor Dan desființează modificările aduse de PSD și AUR asupra Legii Integrității. Șeful statului a trimis proiectul la Curtea Constituțională, după ce săptămâna trecută și partidele PNL și USR au sesizat CCR.
Legea Integrității a fost modificată substanțial în comisiile de specialitate, prin mai multe amendamente susținute de parlamentarii PSD și AUR.
Nicușor Dan reclamă solicitarea parlamentarilor ca partenerii sau partenerele demnitarilor să depună declarații de avere și interese. Potrivit sesizării, formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este lipsită de orice reper obiectiv și poate conduce la o aplicare inegală a legii, bazată pe aprecieri subiective.
În comunicatul transmis de Administrația Prezidențială se arată că actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară și reprezintă un angajament asumat de România prin PNRR, însă „un obiectiv legitim nu poate justifica introducerea unor prevederi arbitrare și flagrant neconstituționale”.
Cotroceniul mai susține că extinderea obligațiilor asupra partenerilor de viață reprezintă o ingerință în viața privată și că răspunderea specifică demnitarilor este extinsă asupra unor persoane care nu dețin funcții publice și nu exercită prerogative de autoritate.
Chiar dacă partenera președintelui, Mirabela Grădinaru, a publicat recent atât declarația de avere, cât și declarația de interese, Administrația Prezidențială precizează că publicarea averii partenerilor de viață poate fi o decizie personală, însă o astfel de obligație nu poate fi introdusă prin lege fără criterii clare care să o facă aplicabilă.
Prevederea privind încetarea mandatelor, de asemenea contestată
Legea este de asemenea criticată pentru că l-ar lăsa fără mandat pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Potrivit comunicatului, un alt articol contestat transformă interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică, aplicabilă până acum doar pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare.
Administrația Prezidențială susține că această prevedere încalcă principiul neretroactivității legii și că, în cazul funcțiilor obținute prin vot, „voința suverană a cetățenilor ar fi anulată retroactiv”, deoarece mandatul a fost câștigat în baza regulilor aflate în vigoare la momentul alegerilor.
În final, Cotroceniul afirmă că România are nevoie de „o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității”.
Judecătorii Curții Constituționale vor da un verdict asupra legii pe 12 august.
