Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan vine astăzi în Parlament pentru votul de învestitură. Șansele de a obține sprijinul necesar sunt reduse, după ce PSD a decis să nu voteze în favoarea cabinetului. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi.
Care este procedura în Parlament la votul de învestitură
Procedura în Parlament începe la ora 13:00. Întâi vor fi dezbaterile, apoi votul. În plenul reunit, lui Sigfried Mureșan i se rezervă 30 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor.
Grupurilor parlamentare din Cameră și Senat li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare parlamentar, la care se adaugă, cu același calcul, deputații și senatorii neafiliați.
Astfel, PSD are alocate 11 minute, AUR - 8 minute, PNL - 7, USR - 5, UDMR - 3, Grupul parlamentar Uniți pentru România - 1 minut, Grupul parlamentar al minorităților naționale - 1, SOS România - 1, PACE - Întâi România - 1, senatori și deputați neafiliați - 2 minute.
Votul de învestitură, o misiune dificilă pentru Siegfried Mureșan
Siegfried Mureșan a fost desemnat pe 18 septembrie de președintele Nicușor Dan să formeze un nou guvern. La consultările de la Palatul Cotroceni, europarlamentarul liberal a fost susținut de PNL, USR și UDMR. PSD, care a făcut parte din coaliția de guvernare înainte de a-i retrage sprijinul lui Ilie Bolojan, a decis în Consiliul Politic Național să nu voteze în favoarea Guvernului Mureșan.
Nici AUR nu va vota cabinetul propus de europarlamentarul liberal.
Premierul desemnat a purtat discuții în această săptămână pentru a obține voturile care îi lipsesc, dar a recunoscut că nu a reușit încă să strângă cele 233 necesare învestirii.
Cu mai puțin de 24 de ore înaintea votului, Mureșan a vorbit la Euronews România despre sprijinul pe care îl are în Parlament.
Siegfried Mureșan, premier desemnat: „Avem sprijinul total al celor trei partide, cu toți parlamentarii lor: PNL, USR și UDMR - 170 de voturi. Grupul minorităților naționale își va anunța mâine (miercuri - n.r.) intenția de vot. Am avut discuții foarte bune cu ei. Nu ar fi frumos din partea mea să anunț rezultatul acestor discuții. E firesc ca liderul lor de grup să anunțe mâine (miercuri - n.r.) înainte de vot, dar sunt foarte optimist după conținutul discuțiilor pe care le-am avut cu ei.
Cred că și de la parlamentarii neafiliați și de la celelalte grupuri mai mici deja avem asigurate mai multe voturi. Câte exact vedem la vot. Rolul meu nu este să fac pronosticuri. Rolul meu a fost să vin cu un program de guvernare serios, cu o echipă serioasă de miniștri și să pregătim votul de mâine (miercuri - n.r.).”
Miniștrii propuși în Guvernul Siegfried Mureșan
- vicepremier și ministru al Afacerilor Interne - Mircea Abrudean (PNL);
- ministru al Finanțelor - Alexandru Nazare (PNL);
- ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale - Raluca Turcan (PNL);
- ministru al Sănătății - Oana Gheorghiu (PNL);
- ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene - Dragoș Pîslaru (PNL);
- ministru al Educației și Cercetării - Mihai Dimian (PNL);
- ministru al Energiei - Sebastian Burduja (PNL);
- vicepremier și ministru al Apărării - Radu Miruță (USR);
- ministru al Afacerilor Externe - Oana Țoiu (USR);
- ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului - Irineu Darău (USR);
- ministru al Transporturilor și Infrastructurii - Cătălin Drulă (USR);
- ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor - Diana Buzoianu (USR);
- vicepremier și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Tanczos Barna (UDMR);
- ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Cseke Atilla-Zoltan (UDMR);
- ministru al Culturii - Koppány Bulcsú Ötvös (UDMR);
- ministru al Justiției - Andreea Chiș (cu susținerea PNL, USR și UDMR);
- secretar general al Guvernului, cu rang de ministru: Dan Reșitnec (USR).
Două zile de audieri în comisii. Opt avize favorabile, opt negative
Cei 16 miniștri propuși pentru Guvernul Siegfried Mureșan au fost audiați luni și marți în comsiile parlamentare de specialitate. Fiecare ministru a avut la dispoziție o oră pentru a-și prezenta programul și pentru a răspunde întrebărilor membrilor comisiilor.
Opt dintre ei au primit avize favorabile: Alexandru Nazare (Finanțe), Tanczos Barna (Agricultură), Mircea Abrudean (Interne), Dragoș Pîslaru (Investiții și Proiecte Europene), Oana Țoiu (Externe), Ötvös Koppány Bulcsú (Cultură), Cseke Attila (Dezvoltare) și Diana Buzoianu (Mediu).
Au primit avize negative: Sebastian Burduja (Energie), Radu Miruță (Apărare), Cătălin Drulă (Transporturi), Irineu Darău (Economie), Raluca Turcan (Muncă), Oana Gheorghiu (Sănătate), Andrea Chiș (Justiție) și Mihai Dimian (Educație).
Avizul în comisiile parlamentare este unul consultativ și nu este decisiv pentru votul de miercuri din Parlament. Cu toate acestea, analiștii politici apreciază că valul de avize negative din comisii este un indicator important pentru modul în care se va desfășura votul de învestitură.
Cristian Andrei, analist politic: „Majoritatea aceasta de opoziție care s-a format pe 5 mai la căderea Guvernului Bolojan rezistă. Cel mai durabil bloc politic până la momentul de față și probabil va dura și după ziua de mâine. Aceste voturi (din comisiile parlamentare - n.r.) ne spun că guvernul nu are șanse să treacă mâine (miercuri, ziua votului în Parlament - n.r.).
Deși știm că nu va trece acest guvern, avem două zile de audieri - bine delimitate, pe rând, așa cum ar trebui să fie - nu cum au loc audierile când sunt guverne care trebuie să treacă. Atunci se întâmplă audierile în trei-patru ore și acei miniștri de fapt nu sunt audiați, este totul doar o formalitate. Nu e ok. Ar trebui să existe o cutumă, pentru că altfel senzația va fi, dinspre oameni, că ce se întâmplă în Parlament este neserios.”
Ce înseamnă votul de învestitură
Pentru a fi învestit, Guvernul are nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor în plenul reunit al Parlamentului.
Dacă Executivul obține majoritatea necesară:
- Guvernul este învestit oficial.
- Miniștrii depun jurământul în fața președintelio României.
- Cabinetul își preia atribuțiile imediat.
Dacă nu obține votul:
- Guvernul este respins.
- Președintele este așteptat să desemneze un nou premier.
Președintele Nicușor Dan exclude alegerile anticipate
Președintele Nicușor Dan a declarat, pe 23 septembrie, că în cazul unui vot negativ pe învestirea Guvernului Siegfried Mureșan, vor exista noi consultări. Șeful statului a spus că își dorește în continuare să excludă varianta alegerilor anticipate.
Nicușor Dan, președintele României: „Dacă se va întâmpla să nu (treacă Guvernul Mureșan de votul din Parlament - n.r.), vom vedea consultări, toate celelalte. Vreau în continuare să exclud alegerile anticipate.”
Aceeași poziție a reiterat-o șeful statului și cu o zi înaintea votului: „Este momentul ca această criză politică să se încheie. Este momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul național. Alegerile anticipate nu sunt o soluție, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români și a piețelor financiare și, indiferent de ce se va întâmpla, România își va păstra traiectoria financiară. Există consens politic pe chestiunea aceasta.”
Cu toate acestea, pe 28 septembrie, cu două zile înaintea votului din Parlament, Alexandru Muraru (PNL) a declarat că liberalii ar putea lua în calcul sesizarea CCR, dacă Guvernul Mureșan nu primește votul, pentru că, spune Muraru, ar fi îndeplinite condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului.
Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL: „PNL ia în considerare sesizarea CCR pentru un conflict de natură constituțională pentru că în interpretarea constituționaliștilor PNL au fost îndeplinite cele două condiții esențiale pentru declanșarea alegerilor anticipate, adică au trecut 60 de zile de la prima nominalizare și dacă Guvernul Mureșan nu este învestit, președintele nu poate, ci trebuie să convoace alegerile anticipate, pentru că sunt îndeplinite toate condițiile.
Această formulă din Constituție devine imperativă din moment ce aceste condiții au fost îndeplinite de jure și de facto și dacă acest lucru se întâmplă miercuri, va fi existat evidența și confirmarea faptului că nu există soluții pentru a instala un Guvern.”
Varianta alegerilor anticipate nu este susținută de UDMR. Președintele partidului, Kelemen Hunor, a declarat, luni, că în cazul unui vot negativ în Parlament, președintele ar trebui să facă o nouă desemnare. Alegerile anticipate, spune Kelemen Hunor, ar însemna că „nu o să avem nici rectificare, nu să avem nici buget, nici legea salarizării.”
Kelemen Hunor, președintele UDMR: „Președintele nu poate fi obligat. Citiți Constituția. Și spiritul și litera Constituției spun: poate dizolva Parlamentul, nu că este o obligație.”
Ce prevede Constituția României despre dizolvarea Parlamentului
Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
