Eliberată condiționat din penitenciarul Târgșor, Elena Udrea a achitat „mai mult de jumătate” din prejudiciul de 9,2 milioane de lei cauzat statului român în dosarul Gala Bute, a declarat Veronel Rădulescu, avocatul fostului ministru al Dezvoltării, la Euronews România. Udrea are mai multe bunuri puse sub sechestru, iar ANAF a încercat de mai multe ori să le scoată la vânzare. De asemenea, Veronel Rădulescu a mai spus că Elena Udrea s-a adresat și Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și și „putem asista chiar la o achitare”.
În emisiunea „România lui Vitalie, avocatul Veronel Rădulescu a explicat că prejudiciul care a fost obligată Elena Udrea să-l plătească reprezintă „toate costurile plătite de stat pentru organizarea galei Bute”.
„Nu sunt cumva niște bani pe care doamna Udrea și i-a însușit. Prejudiciul în asta constă, în costurile și cheltuielile de organizare a acestui eveniment, în care un mare sportiv român”, a afirmat apărătorul.
Veronel Rădulescu a afirmat că cele 9,2 milioane de lei nu reprezintă sume pe care Udrea să și le fi însușit, „ci pur și simplu a fost acuzată că nu a efectuat o procedură de achiziție publică”.
„Statul a fost prejudiciat cu această sumă care reprezintă de fapt costurile evenimentului sportiv și mediatic «gala Bute». Acest eveniment a fost mediatizat de sute de televiziuni din diverse țări ale lumii. Ca să poți să obții o asemenea expunere mediatică, România ar fi trebui să cheltuiască zeci de milioane de euro.
El (prejudiciul, n.r) a fost achitat mai mult de jumătate. Restul, ce mai este de achitat, se află. Are bunuri sub sechestru și ANAF-ul se ocupă de valorificare. Nu poate doamna Udrea să intervină în această procedură. Se va recupera întreaga sumă”, a mai spus avocatul Elenei Udrea.
Ce bunuri ale Elenei Udrea sunt puse sub sechestru pentru recuperarea prejudiciului din dosarul „Gala Bute”
„Bunurile respective, unele sunt situate în zona Nana, niște terenuri, un alt teren prin zona Străulești. Ele sunt publicate și sunt scoase la vânzare de către ANAF. E adevărat că sunt evaluate la sume mult mai mari și ce s-a vândut deja până acum și ce urmează să se vândă se va vinde probabil la jumătate din valoare.
Acest prejudiciu nu e reprezentat de niște sume însușite, furate, preluate de doamna Udrea, sunt costurile acestui eveniment. El a reprezentat un eveniment pozitiv pentru societatea românească”, a explicat Rădulescu, la Euronews România.
Apărătorul fostului ministru a amintit că ANAF încearcă să scoată la licitație unele bunuri ale Elenei Udrea încă din 2023.
„Le mai scoate încă o dată la vânzare. ANAF-ul se chinuie demult. Bunurile care sunt scoase luna asta, cred că în 23 luna asta, au mai fost scoase la vânzare din 2023 încoace. Le mai scoate încă o dată până când se găsește un cumpărător. Unele dintre ele pot fi preluate în plată de către stat. Orice e posibil.
Nu are acces la bunurile sechestrate până când nu se acoperă întreg prejudiciul stabilit de către instanță, iar bunurile care rămân nevalorificate după acoperire prejudiciului vor fi restituite după ridicarea sechestrului. Vor intra în deplina proprietate a doamnei Udrea”, a mai precizat avocatul.
- ANAF vrea să vândă, la licitație, un teren de 5.000 mp care aparține Elenei Udrea. Terenul este situat în Sectorul 1 al Capitalei, în zona Lacului Străulești, iar prețul de pornire este de 4,75 milioane lei cu TVA, potrivit Adevărul. Fiscul a mai încercat să vândă terenul în 2023, însă cu un preț aproape dublu de 9 milioane lei.
- De asemenea, ANAF are la vânzare și 40,2 hectare de teren agricol pe care Elena Udrea îl deține în județul Călărași. Terenul se află în apropierea terenului agricol de peste 300 de hectare pe care îl deține în comuna Nana fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, Ioana Băsescu.
- Cele 40 de hectare sunt sparte în 19 parcele separate, situate în comunele Sohatu, Sărulești și Gurbănești. Pentru aceste parcele, ANAF dorește să obțină 1,9 milioane lei.
Udrea adresează CEDO după eliberarea din închisoare. „Putem asista chiar la o achitare”
„Pe rolul CEDO sunt două acțiuni promovate de doamna Udrea care au fost admise în principiu și urmează să fie judecate. În situația admiterii uneia dintre ele, se va proceda la rejudecarea cauzei și putem asista chiar la o achitare.
În situația în care se va rejudeca acel dosar în mod corect, așa cum s-a întâmplat în multe dintre dosare, după decizia CCR privitoare la completele nelegal constituite. Doar dosarul doamnei Udrea a fost judecat în felul acesta. S-a respins contestația în anulare.
Procurorii au acuzat că doamna Udrea nu și-a recunoscut fapta (nu și-a recunoscut vinovăția). Am numeroase exemple de cazuri în care persoane condamnate definitiv și care au și executat pedeapsa, iar ulterior, tot instanțele din România - un exemplu cunoscut este cazul primarului Mircea Gutău de la Râmnicu Vâlcea. A fost condamnat, și-a executat pedeapsa și în urma deciziei CEDO, dosarul său a fost rejudecat și a fost achitat, pe motiv că fapta nu există.
Această recunoaștere a vinovăției este un motiv care se analizează la liberarea condiționată. E o invenție pe care au făcut-o procurorii DNA ca să-și justifice aceste motive subiective”, a mai spus avocatul.
Procurorii DNA spuneau că Elena Udrea a organizat în 2011 ilegal Gala Bute, cu fondurile din bugetul Ministerului Dezvoltării și că ar fi încasat comisioane de 10% din valoarea contractelor ministerului și astfel ar fi fost produs, spuneau anchetatorii la vremea respectivă, un prejudiciu de aproape 3 milioane de euro statului român, un prejudiciu care nu a fost recuperat în totalitate până acum.
De altfel, acesta a fost și unul dintre argumentele procurorilor DNA care au cerut ca Elena Udrea să nu fie eliberată condiționat.
