La nouă zile după ce Renee Good a fost împușcată în Minneapolis, apar noi informații în acest caz. După dezvăluirea discuțiilor dintre agentul ICE și cele două femei din mașină, autoritățile din Minneapolis au făcut publice și convorbirile telefonice la numărul de urgență, conform CNN.
Au fost cel puțin trei astfel de apeluri la acel moment. Comunitatea a reacționat, practic, în timp real la uciderea lui Renee Good de către agentul Jonathan Ross.
Apelurile la numărul de urgență, în cazul uciderii lui Renee Good
Un apelant la numărul de urgență 911: „Am văzut un ofițer ICE trăgând două focuri, prin parbrizul mașinii, către șofer. A încercat să plece cu mașina, dar s-a izbit de cel mai apropiat vehicul parcat. Am văzut sânge peste tot pe șofer, apoi pe pasagera care încerca să-i acorde ajutor.”
Pompierii au ajuns primii lângă mașina lui Renee Good, iar în raportul acestora este consemnat că ea era „inconștientă, nu respira și avea puls slab, neregulat și inconstant”. Femeia de 37 de ani avea sânge pe față și pe piept. Raportul mai arată că ea avea două răni, care păreau a fi cauzate de glonț în partea dreaptă a pieptului, o rană de glonț în antebrațul stâng și o posibilă rană de glonț în partea stângă a capului. Echipa de prim ajutor i-a aplicat compresii toracice și apoi a încercat să o resusciteze.
Un alt apel la 911 a venit din partea unui bărbat care a spus că sună în numele ofițerilor federali de securitate internă aflați la fața locului. Însă acesta a spus că cetățenii ar fi tras focuri de armă: „Avem ofițeri blocați într-un vehicul și instigatori la fața locului. Și avem focuri de armă trase de localnici”. Apelantul susține că avea aceste informații de la un centru local de comandă operațională comună.
„E moartă, la naiba! Au împușcat-o, la naiba. Sunt 15 agenți ICE și au împușcat-o pentru că nu a vrut să deschidă ușa mașinii”, i-a spus un alt apelant dispecerului, care a dat asigurări că ajutoarele erau pe drum.
Între timp, alt cetățean aflat la fața locului i-a întrebat pe ofițerii ICE dacă poate să-i verifice semnele vitale, întrucât era medic. El a pus la dispoziție și o înregistrare video realizată de un martor.
„Nu! Înapoi. Acum!”, a strigat un ofițer.
„Sunt medic! Pot să verific pulsul?”, a continuat bărbatul, cu mâinile ridicate.
„Nu! Înapoi! Acum!”, a repetat ofițerul ICE.
„Sunt medic!”, a insistat cetățeanul.
„Nu-mi pasă!”, a replicat ofițerul ICE.
După o evaluare inițială, salvatorii au scos-o pe Renee Good din mașină și au mutat-o pe stradă, „pentru a avea acces mai ușor, un acces mai bun pentru ambulanțe și pentru a o separa de zona tot mai tensionată, în care erau implicați polițiști și trecători”, se arată în raportul incidentului.
Good a fost apoi dusă cu ambulanța la spital, unde a decedat.
Uciderea lui Renee Good, care avea trei copii, a stârnit instantaneu proteste în Minneapolis și în mai multe locuri din țară, din cauza măsurilor restrictive luate de administrația Trump în materie de migrație.
Atât președintele american, cât și secretarul pentru securitate internă Kristi Noem, dar și alți oficiali federali au susținut că Renee Good a încercat să-și folosească mașina pentru a-i călca pe agenții ICE, ceea ce Kristi Noem a numit „un act de terorism intern”. Toate înregistrările video nu par însă să-i dea dreptate.
