Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

ROCHARGE 2022, la bilanț. Cum s-au descurcat cele opt mașini electrice prin traficul real din România

Mașinile electrice propun o serie de provocări industriei din care fac parte. Cele mai multe temeri legate de mașinile electrice se învârt în jurul bateriilor. De exemplu, problema autonomiei pe timp de iarnă, subiect pe care l-am dezbătut pe larg aici, sau cea legată de nivelul de poluare al acestora.

Bateriile de litiu-ion sunt un element important în eforturile mondiale de promovare a mașinilor prietenoase cu mediul. Uniunea Europeană vrea să interzică mașinile cu ardere internă până în 2035, alternativa fiind mașinile electrice sau hibride care folosesc în mare parte energie verde și sunt mai puțin poluante.

Acest subiect a creat însă foarte multe controverse. Deoarece încurajarea folosirii unor astfel de mașini ar crește exponențial nivelul exploatării litiului. De exemplu, doar pentru crearea unei baterii pentru un model Tesla S sunt necesare aproximativ 12 kilograme de litiu.

Cererea de litiu a crescut exponențial, iar prețul acestui metal s-a dublat între anii 2016 și 2018. Specialiștii firmei de consultanță Cairn Energy Research Advisors estimează o creștere a industriei de litiu-ion, de la o producție anuală de 100 de gigawați pe oră în 2017, la aproape 800 de gigawați în 2017, conform Wired.

Cât de toxice sunt bateriile mașinilor electrice

Materia primă care stă la baza producției acestor baterii este rară și extrem de poluantă, ceea ce reprezintă o problemă reală, mai în contextul în care sunt promovate tocmai datorită lipsei emisiilor din timpul utilizării. Cu toate acestea, specialiștii din domeniul auto consideră că acest subiect este o falsă problemă.

Mircea Meșter, jurnalist auto, spune că luând în calcul chiar și procedeul de extracție al materialelor pentru baterie, construcția și utilizarea unei mașini electrice poluează mult mai puțin decât o mașină cu ardere internă.

Mircea Meșter, jurnalist auto: „Discuțiile sunt ultra largi pe subiectul acesta. O să ne raportăm la studiile reale făcute de universități de specialitate, studiile relevante și importante. Ce trebuie să știm este că o mașină electrică în momentul acesta, pe durata vieții ei, de la exploatarea materialelor prime pentru baterie, construcție, curentul pe care-l utilizezi, până la reciclarea bateriilor este mai puțin poluantă, adică emite mai puțin dioxid de carbon decât o mașină termică. Fără discuție, toate studiile spun asta. Gândiți-vă că studiile astea se fac pe producția de curent medie din Europa, dar tu poți să-ți produci curentul singur acasă dacă ai panouri solare și atunci scade și mai mult decât atât. La nivel de materiale, baterie, litiu și așa mai departe, lucrurile sunt destul de nuanțate este o problemă, pentru că mașinile electrice nu au încă un sistem de reciclare a bateriilor sau nu au încă un sistem circular general, mondial, de reciclare a bateriilor. Asta pentru că este o tehnologie foarte tânără, încă nu au apucat să ajungă la momentul în care bateriile lor trebuie reciclate. Bateriile lor trebuie reciclate undeva la 20-25 de ani. Toată lumea vorbește de garanția asta de opt, zece ani și cumva în mintea oamenilor e cumva că după asta trebuie să le arunci. E fals! În opt, zece ani, producătorii auto îți garantează că bateria va mai avea în jur de 75%-80% din capacitate, aceasta este garanția de fapt.”

Reciclarea bateriilor, o mare provocare

Reciclarea bateriilor reprezintă astfel una dintre cele mai mari provocări ale industriei de mașini electrice. Există deja soluții, iar producătorii vin cu proiecte majore în acest sens.

Astfel, cei care lucrează în industria auto au găsit două mari direcții pentru bateriile mașinilor electrice aflate la finalul vieții: refolosirea sau reciclarea.

Reciclarea unui astfel de acumulator poate fi folosită în domenii diverse. De exemplu, bateriile pot fi folosite pentru înmagazinarea energiei provenite din surse sustenabile, cum ar fi panourile solare.

Mircea Meșter, jurnalist auto: „Dar există tot felul de soluții, chiar dacă sistemele de reciclare nu sunt încă generalizate, există tot felul de studii și de analize și chiar metode de reciclare până în momentul acesta. Există tot felul de idei inteligente prin care producătorii reciclează ageste baterii. De exemplu se fac niște hub-uri de baterii uzate, ele mai având capacitate utilizabilă și sunt utilizate ca spații de acumulare a energiei pentru încărcarea acestor baterii. În Japonia, de exemplu, s-au utilizat aceste baterii, utilizate deja de mașini electrice, pentru alimentarea barierelor de cale ferată și tot așa. Și în plus, faptul că metalele astea rare se exploatează în zone de pe glob care nu au treabă cu zonele în care nu se vând mașinile este real și este corect. Dar în momentul în care poți să reciclezi materialele de pe baterii, deja transformi o problemă într-un avantaj. Pentru că dai de lucru oamenilor care în locul în care sunt mașinile astea și materiale deja există și dacă poți să le reciclezi e minunat.”

ROCHARGE 2022, un test extrem al mașinilor electrice

ROCHARGE cel mai complex test al mașinilor electrice lansate în 2022 a luat sârșit. Cei 16 jurnaliști au parcurs 2000 de kilometri prin România cu 8 mașini electrice în același timp, în condiții identice.

Mașinile prezente în cadrul RoCharge 2022 sunt printre modelele de top din 2022. Lineup-ul a fost format din: Audi Q4 Sportback e-tron, BMW i4 M50, Hyundai Ioniq 5, Kia EV6, Lexus UX, Mercedes-AMG EQE, Renault Megane E-Tech Electric, Volkswagen ID.5 și ultimul, dar nu cel din urmă Volvo XC60 T8 AWD, un plug-in hybrid de 445 de cai putere și 709 Nm care va avea la bord și artiștii vizuali ai acestui eveniment. Prezentarea lor pe larg poate fi văzută aici.

VEZI GALERIA
8 imagini

Una dintre concluziile turului prin România este că există suficiente stații de încărcare pentru mașinile electrice, chiar dacă ar fi loc de mai bine. Cu toate acestea, recomandarea specialiștilor din domeniu: puțină documentare înainte de a pleca la drum.

Datele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că în România există aproape 1.200 de stații de încărcare pentru mașinile electrice. În schimb, în Olanda există 90.000 de stații de încărcare, iar în Germania 60.000.

Mașinile testate în cadrul ROCHARGE au parcurs în medie 400 de kilometri în fiecare zi, iar autonomiile nu au depășit cu mult cele promise de producători. În ceea ce privește încărcarea, prețurile au variat între 50 și aproape 80 de lei, pentru ca bateria să ajungă la aproximativ 80% din capacitate.

Toate detaliile legate de încărcare, autonomie, preț dar și sfaturi de călătorie bune de știut atunci când vrei să pleci la drum prin România cu o mașină electrică pot fi găsite pe AUTOCRITICA.RO.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE