Când pică Paștele în 2025. Anul acesta, Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la aceeași dată

Publicat la: 24/03/2025 09:44

Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc după calendare diferite și rareori se întâmplă ca datele să coincidă. Însă se va întâmpla acest lucru în 2025, când Paștele ortodox și cel catolic se vor sărbători în aceeași zi.

Când pică Paștele în 2025 și ce zile libere sunt de Paște

Paștele otodox și cel catolic se vor sărbători în 2025 la data de 20 aprilie (duminică). Cu o săptămână înainte, pe 13 aprilie, ortodocșii și catolicii vor sărbători Floriile.

În România, Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paște sunt zile libere. Astfel, vor fi libere zilele de 18, 20 și 21 aprilie.

În funcție de data Paștelui se calculează și datele altor două sărbători importante: Înălțarea Domnului, sărbătorită la 40 de zile de la Înviere, va fi în 2025 pe 29 mai. Iar Rusaliile, sărbătorite la 50 de zile de la Înviere, vor fi anul acesta pe data de 8 iunie.

Când e vacanța de Paște a elevilor în 2025

Elevii vor intra în vacanța de primăvară, în luna aprilie, la finalul modului 4 al anului școlar 2024 - 2025. Vacanța elevilor va cuprinde și Paștele, iar elevii se vor întoarce la școală la finalul lunii aprilie.

Astfel, vacanța de Paște a elevilor va începe vineri, 18 aprilie, și se va termina duminică, 27 aprilie.

Pe 28 aprilie, elevii vor începe modulul 5, ultimul al anului școlar 2024-2025.

Cum se calculează data Paștelui

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale, unul cu dată fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Silviu Tudose, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București: ”Stilul nou, ținând cont de echinocțiul real, poate să stabilească o dată a Paștilor să zicem cum e acum, duminica viitoare, dar pierzându-se din cauza calciului greșit al echinocțiului, luna plină și prima duminică de după luna plină și după echinocțiu, putem ajunge la o dată iată de 5 mai, calculată după un stil vechi, stil care nu a fost acceptat de Biserica Răsăriteană, după îndreptarea făcută de Papa Grigorie al XII-lea. Diferența foarte mare este dată de pierderea unui echinocțiu sau unei luni pline. Se întâmplă uneori când calculul după regulă e ajutat ca luna plina să fie mai repede Paștele să cadă în aceeași duminică și să fie sărbătorită în același timp și de catolici și ortodocși.”

Data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în ”duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante, scrie Agerpres.

Reguli pentru sărbătorirea Paștelui

Paștele se va serba mereu într-o duminică;
Aeastă duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară;
Când prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştele va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba în același timp cu Paştele evreiesc, dar nici înaintea acestuia.

De ce Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la zile diferite

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian.

România și calendarul gregorian

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Biserica română, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din 1923, care a hotărât suprimarea diferenţei de 13 zile. Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus, din patru în patru ani, lunii februarie, care va avea 29 de zile în loc de 28.

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat - Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc "pe stil vechi", pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după "stilul vechi"), explică site-ul www.crestinortodox.ro.

Când pică Paștele în următorii ani

Așadar, Paștele ortodox și cel catolic nu cad în fiecare an la aceeași dată. Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

În anul 2025, Paștele ortodox și cel catolic se vor sărbători la aceeași dată: 20 aprilie.