Când pică Paștele în 2026 și ce zile libere au angajații și elevii

Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc după calendare diferite și rareori se întâmplă ca datele să coincidă. Anul acesta creștinii vor sărbători Învierea Domnului în luna aprilie.

Când pică Paștele în 2026 și ce zile libere sunt de Paște

În anul 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe data de 12 aprilie. Fix cu o săptămână înainte, pe 5 aprilie, va fi sărbătorit Paștele catolic.

În România, Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paște sunt zile libere. Astfel, în 2026 vor fi zile de sărbătoare legală, nelucrătoare, zilele de 10, 12 și 13 aprilie.

În funcție de data Paștelui se calculează și datele altor două sărbători importante: Înălțarea Domnului, sărbătorită la 40 de zile de la Înviere, va fi în 2026 pe 21 mai la ortodocși și pe 14 mai la catolici. Iar Rusaliile, sărbătorite la 50 de zile de la Înviere, vor fi anul acesta pe data de 31 mai la ortodocși și pe 24 mai la catolici.

Pe scurt:

• Floriile ortodoxe - 5 aprilie
• Paștele ortodox - 12 aprilie
• Înălțarea Domnului (ortodocși) - 21 mai
• Rusaliile ortodoxe - 31 mai
• Floriile catolice - 29 martie
• Paștele catolic - 5 aprilie
• Înălțarea Domnului (catolici) - 14 mai
• Rusaliile catolice - 24 mai

Când e vacanța de Paște a elevilor în 2026

Perioada de vacanță de primăvară a elevilor, din luna aprilie, va cuprinde atât Paștele catolic, cât și cel ortodox. Astfel, elevii vor intra în vacanță sâmbătă, 4 aprilie și se vor întoarce la cursuri după Paștele ortodox, adică miercuri, 15 aprilie. Astfel, elevii vor avea în total 11 zile de vacanță în luna aprilie.

Pe scurt - Vacanța de Paște 2026:

• ultima zi de cursuri: 3 aprilie
• prima zi de vacanță: 4 aprilie
• revenire la școală: 15 aprilie
• total zile libere elevi: 11

Cum se calculează data Paștelui

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale, unul cu dată fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Silviu Tudose, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București: „Stilul nou, ținând cont de echinocțiul real, poate să stabilească o dată a Paștilor să zicem cum e acum, duminica viitoare, dar pierzându-se din cauza calciului greșit al echinocțiului, luna plină și prima duminică de după luna plină și după echinocțiu, putem ajunge la o dată iată de 5 mai, calculată după un stil vechi, stil care nu a fost acceptat de Biserica Răsăriteană, după îndreptarea făcută de Papa Grigorie al XII-lea. Diferența foarte mare este dată de pierderea unui echinocțiu sau unei luni pline. Se întâmplă uneori când calculul după regulă e ajutat ca luna plina să fie mai repede Paștele să cadă în aceeași duminică și să fie sărbătorită în același timp și de catolici și ortodocși.”

Data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante, scrie Agerpres.

Reguli pentru sărbătorirea Paștelui

1. Paștele se va serba mereu într-o duminică;
2. Aeastă duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară;
3. Când prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştele va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba în același timp cu Paştele evreiesc, dar nici înaintea acestuia.

De ce Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la zile diferite

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian.

România și calendarul gregorian

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Biserica română, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din 1923, care a hotărât suprimarea diferenţei de 13 zile. Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus, din patru în patru ani, lunii februarie, care va avea 29 de zile în loc de 28.

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat - Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc "pe stil vechi", pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după "stilul vechi"), explică site-ul www.crestinortodox.ro.

Când pică Paștele în următorii ani

Așadar, Paștele ortodox și cel catolic nu cad în fiecare an la aceeași dată. Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

Data Paștelui ortodox în 2026 și în următorii ani

• Paștele ortodox 2026: 12 aprilie
• Paștele ortodox 2027: 2 mai
• Paștele ortodox 2028: 16 aprilie
• Paștele ortodox 2029: 8 aprilie
• Paștele ortodox 2030: 28 aprilie

Data Paștelui catolic în 2026 și în următorii ani

• Paștele catolic 2026: 5 aprilie
• Paștele catolic 2027: 28 martie
• Paștele catolic 2028: 16 aprilie
• Paștele catolic 2029: 1 aprilie
• Paștele catolic 2030: 21 aprilie