Regiunile sudice ale României sunt în topul mortalității în accidente rutiere la nivel european, arată datele Eurostat. Pentru prima dată, biroul de statistică al Uniunii Europene a publicat un raport detaliat pe regiuni de dezvoltare. Suntem întrecuți doar de Nordul Bulgariei, adică tot regiuni prin care trec românii în drumul către Grecia
România, țara din UE cu cei mai mulți morți pe șosele
Până acum, știam doar cifrele la nivel de țară, care arătau că anul trecut, la fel ca aproape în fiecare an, România a avut cea mai ridicată rată a mortalității în urma accidentelor rutiere: 78 de decese la un million de locuitori - aproape dublu față de media UE - 45 victime ale traficului rutier la un milion de locuitori.
Recent, Eurostat a făcut publice repartizarea lor pe regiuni. Cu 107 decese la un milion de locuitori, recordul negativ la nivel european este deținut de regiunea Sud-Vest Oltenia - 107, în timp ce regiunea Sud-Est a raportat 102 decese la un milion de locuitori. Nu este o coincidență. Cele două regiuni includ segmente din cele mai periculoase drumuri naționale din România: DN7 și, respectiv, DN2 - numit și Drumul morții.
Nici regiunea București-Ilfov nu este departe - 97 de decese la un million de locuitori.
Spre comparație, regiunea Centru este cea mai sigură din țara noastră, cu 66 de decese la un million de locuitori, dar chiar și așa mult peste media uniunii europene.
Observăm că regiunile europene cu cea mai ridicată mortalitate în accidente rutiere sunt tot în apropierea României, în nordul Bulgariei mai exact. Poate e doar o coincidență, dar sunt exact regiunile prin care trec românii în drumul lor către vacanțele în Grecia.
Care sunt cauzele? Expert: Carențele de infrastructură, factorii sociali și modul în care se aplică legea
Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere: „Aș identifica trei principale cauze care ar putea fi aplicabile în toate aceste zone. În primul rând, niște carențe de infrastructură. Traficul, de foarte multe ori, chiar traficul care leagă anumite regiuni, trece prin localități și creează un risc major prin punerea în contact a vehiculelor cu pietonii sau ceilalți participanți la trafic. A doua problemă ar fi legată de factorii sociali. Un al treilea factor de risc ar fi legat de modul în care se aplică legea, pentru că, vedeți dumneavoastră, repet, în acest bazin european, în zona asta a Europei, ne permitem să încălcăm legea. De ce? În România, de exemplu, fie ne înțelegem sau nu cu polițiștii, fie dacă nu ne înțelegem, ne înțelegem cu cei de la administrația locală unde trebuie să plătim taxe și impozite și anulăm amenda, n-o mai plătim. Deci, legea nu are finalitate, adică nu este eficientă astfel încât să creeze percepția indivizilor că dacă au încălcat legea, vor răspunde.”
