Premierul Ilie Bolojan a declarat că economiile pe fondul de salarii se vor face creșterea vârstei de pensionare în domenii precum Apărarea sau ordinea publică. Șeful Guvernului a argumentat că o astfel de reformă este inevitabilă, ținând cont că populația României este în scădere.
Bolojan a afirmat într-un interviu acordat TVR 1 că în lunile următoare urmează un audit de personal și a reiterat că Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătății și Ministerul Culturii vor fi exceptate de tăierile de 10%.
„Pe partea de Educație, în zona de preuniversitar sau în toate ministerele unde pe parcursul anului trecut și până acum s-au făcut economii de personal prin măsurile care au fost luate, aceste economii vor fi luate în calcul, iar cele care se vor face în cursul acestui an vor reprezenta practic diferența până la această cotă de 10%.
Nu este o tăiere de 10%, dar anvelopa de cheltuieli pe componenta de salarii ar urma să aibă aceste reduceri care vor fi făcute, ținând cont de specificul fiecărei activități.
De exemplu, este o exceptare în zona Ministerului Culturii, unde, oricum, pe componenta de instituții de cultură salarizarea nu este la un nivel mare, unde oricum e foarte greu să faci restructurări, dar măsurile pe care Ministerul trebuie să le cuprindă este să îmbunătățească managementul.
De exemplu, dacă la un moment dat o instituție de cultură își îmbunătățește încasările din vânzările de bilete, prin mai multe spectacole, prin spectacole de calitate mai bună, prin atragerea suplimentară a unui număr mai mare de plătitori de bilete, în fapt reducerea de cheltuieli se face pentru că încasările sunt mai mari și ponderea cheltuielilor de personal scade din totalul alocărilor pe care le face bugetul de stat”; a explicat Ilie Bolojan, la TVR 1.
Creșterea vârstei de pensionare pentru militari și angajații MAI, o soluție pentru a evita tăierea de salarii
„De exemplu, pe componenta de ordine publică și pe cea de Apărare, unde în momentul de față nu avem un surplus de personal, practic economia pe fondul de salarii se va face prin creșterea vârstei de pensionare.
Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, atât din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă.
Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forței fizice și intelectuale la 50-51-52 de ani, în condițiile în care generațiile care ies la pensie sunt formate din 300-400.000 de români, iar cele care vin să le înlocuiască sunt tot mai reduse”, a mai spus premierul României.
Ilie Bolojan: Vom avea o problemă pur și simplu de suportabilitate a sistemului de pensii în anii următori
„Gândiți-vă că anul trecut, am avut 150.000 de nașteri în România, ceea ce înseamnă că vom avea o problemă pur și simplu de suportabilitate a sistemului de pensii în anii următori.
Aceste măsuri nu țin de structura unui Guvern, de alianțele politice sau de numele premierului. Țin de o responsabilitate, de a lua măsuri pentru o economie pe baze mai sănătoase pentru țara noastră în anii următori”, a mai spus premierul, conform sursei citate.
Datele INS arată că populația României a scăzut cu patru milioane de locuitori în ultimii 35 ani. Premierul Bolojan a evocat drept cauze migrația și scăderea natalității.
„Din păcate, cele două fenomene care sunt cumulate - migrația în special în țările UE din motive în principal economice, dar și scăderea ratei natalității au făcut să avem acest efect
Cu cât vom reuși în anii următori să creem condiții mai bune în România, să avem servicii publice mai bune, să avem mai multe oportunități pentru tineri, cu atât numărul celor care ar trebui să rămână în țară ar fi în creștere și, de asemenea, și o perspectivă bună înseamnă o îmbunătățire indirectă a ratei natalității”, a mai spus Bolojan.
Bolojan: Acești ani în care am cheltuit mult mai mult decât ne-am putut permite nu se pot corecta de pe o zi pe alta
„Suntem în situația în care nu poți corecta niște deficite enorme, niște împrumuturi foarte mari pe care le-am luat, niște dobânzi mult prea mari pe care le achităm an de an care depășesc 10 miliarde de euro pe un an de zile, decât în situația în care ne reducem cheltuielile, ne creștem veniturile și creem condițiile pentru ca să avem o economie mai puternică care să genereze atât prosperitate cât și creștere economică în anii următori din care alimentăm suplimentar bugetul de stat. Nu există soluții pentru acest lucru.
Acești ani în care am cheltuit mult mai mult decât ne-am putut permite nu se pot corecta de pe o zi pe alta”, a concluzionat el.
