Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Bogdan Drăghia, purtător de cuvânt al Recensământului: Etnia, limba maternă și religia nu se regăsesc în absolut nicio bază de date a statului

Publicat de: Andreea Smerea

Peste 18 milioane de români au fost recenzați. Duminică a fost ultima zi a recensământului.

Autoritățile urmează să proceseze datele, iar acestea vor fi publicate abia la finele anului 2023. A fost un proces amplu, pentru prima oară digitalizat în România, cu o importanță majoră în conceperea politicilor publice la nivel național și european.

De ce a fost important să participăm la recensământ?

Dacă toate celelalte date despre o persoană pot fi atribuite prin agregarea informațiilor din multiple baze de date puse la dispoziție INS-ului de către instituțiile statului, etnia, limba maternă și religia sunt informații subiective, la care autoritățile nu au acces. Informații extrem de importante, dacă ne gândim la finanțarea unor organisme și instituții specifice, în baza cifrelor rezultate din procesul de recenzare.

Cei care au refuzat să deschidă ușa recenzorilor și să răspundă la întrebări riscă amenzi de până la 3.000 de lei. Acestea sunt aplicate de către primării și prefecturi, nu de către INS.

Bogdan Drăghia, purtător de cuvânt al Recensământ 2022 a declarat pentru Euronews România că procesul de recenzare nu a avut un grad de precizie apropiat de perfecțiune, pentru că există un nucleu dur al populației care nu a vrut să transmită datele statului.

”Este aproape imposibil să spunem că recensământul poate fi caracterizat ca având o precizie farmaceutică. Trebuie să ne gândim că în România a existat un nucleu dur al populației, care a refuzat să își dea datele. A fost imposibil să ajungem la acele persoane și nu putem spune că acest recensământ are o precizie farmaceutică, dar se apropie (din perspectiva datelor – n.red.) de populația rezidentă aflată pe teritoriul României”, a spus Bogdan Drăghia.

Peste 18 milioane de români recenzați – o cifră aproximativă

”Noi am spus și în comunicat că urmează o etapă de imputare, un proces statistic care presupune ca acest recensământ să fie completat de informații care există în bazele de date. Este impropriu spus că populația României este de 18,15 milioane. Populația României o vom afla la finalul recensământului. Acum, 18,15 milioane s-au recenzat în perioada 14 martie-31 iulie 2022”, a mai explicat acesta.

Este posibil ca diferența dintre datele de acum și cele de la finele lui 2023 să fie semnificativă?

”Probabil un prim semnal îl vom avea în luna decembrie a acestui an. Iar rezultatele finale vor veni anul viitor. (...) Plecăm de la aceste cifre în etapa a treia. Nu putem estima acum nici populația pe județe. În ceea ce privește datele speciale, din experiența recensământului trecut, (până la finele anului 2022 – n.red.) vom avea numărul populației și o împărțire pe județe, nu știu dacă vom avea și la nivel de UAT-uri, dar până la sfârșitul anului vom ști probabil numărul populației rezidente”, a adăugat Bogdan Drăghia.

Ce se întâmplă cu românul nerecenzat și la ce informații are acces statul?

Purtătorul de cuvânt a spus că surse statistice și administrative vor sta la baza completării datelor despre românii care nu au completat chestionarul. Este vorba despre date pe care românii le-au furnizat statului în diverse momente ale vieții.

”Bazele de date pe care noi le avem la dispoziție de la celelalte instituții ale statului care au avut obligația în cadrul recensământului să furnizeze date vor fi prelucrate și, prin metode statistice, persoanele vor fi recenzate”, a completat acesta.

Informațiile au fost transmise într-un mod criptat pe baza unor identificatori statistici unici, iar datele românilor au fost astfel protejate în procesul de transmitere.

Statul nu știe nimic despre etnia, religia și limba ta maternă

”Sunt anumiți indicatori care nu vor intra în calcul, precum etnia, limba maternă și religia. Aceste informații nu se regăsesc în absolut nicio bază de date. Sunt niște informații subiective și la nivelul statului nu există aceste date”, a întărit Draghia.

”Dacă ne referim la religie, cultele religioase finanțate de la bugetul de stat primesc fonduri în funcție de populație, de datele din recensământ. La fel și cu minoritățile. Era foarte important în acest proces ca cetățenii să participe și să ofere datele cât mai corect”, a declarat el.

Ce efecte administrative are recenzarea și cum influențează alegerile?

Bogdan Drăghia a spus că, în ceea ce privește consilierii locali, cifra populației influențează cifra consilierilor. Însă, în privința parlamentarilor, cifra lor este determinată de populația calculată după domiciliu.

”Din punctul meu de vedere, mult mai important este că în funcție de populația rezidentă s e stabilește cifra europarlamentarilor. Și, de asemenea, se stabilesc și fondurile europene. Ne ducem într-o zonă mai amplă. Rezultatele acestui recensământ au în acest moment o importanță foarte mare. Fondurile locale, care se transformă în investiții (sunt importante – n.red.). Dacă nu știm câți copii sunt într-o anumită zonă, nu știm dacă avem nevoie de grădinițe, creșe, școli. Viitorul României se învârte în jurul acestui recensământ. Acest recensământ ar trebui să stea la baza politicilor publice. Nu numai la nivel național, ci și la nivel european”, a conchis purtătorul de cuvânt al INS.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE