La intrarea în curtea Palatului Cotroceni se află una dintre cele mai bine conservate clădiri din epoca regală a României. Însă nu foarte multă lume știe că de fapt clădirea a fost Gara Regală Cotroceni. Nu s-au păstrat prea multe imagini din vremea ei de glorie, însă rămâne un loc plin de istorie și poate o lecție pentru cei care ar trebui să construiască astfel de clădiri în zilele noastre.
Octav Vasilescu, jurnalist Euronews România: „Înainte de a fi sufocată de trafic, intersecția de aici din Piața Leu a fost traversată de prima cale ferată din istoria României. Pe aici treceau șinele de tren și mergeau tocmai până la Gara Filaret. De acolo, trenurile puteau opri aici la fosta Gară Regală Cotroceni, iar mai apoi să-și continue drumul până la Gara de Nord. Familia Regală putea astfel să călătorească pe această rută către alte destinații din România.”
Gara Regală din Cotroceni a fost inaugurată pe 13 decembrie 1872, în același an în care s-a deschis și Gara de Nord. Aici erau întâmpinați Regele Carol I și Regina Elisabeta, dar și toți oaspeții familiei regale. Devenită acum un punct de acces în Palatul Cotroceni, gara a fost martora mai multor evenimente istorice în ultimele două secole. Primul a fost chiar Războiul de Independență.
Ștefania Dinu, director general adjunct al Muzeului Naţional Cotroceni: „Principesa Elisabeta s-a implicat activ în munca de ajutorare a răniților de pe frontul Războiului de Independență și astfel aici în această zonă a amenajat două barăci-spital care aveau 100 de paturi.
Alte două evenimente importante au fost primirea cu trenul regelui Ferdinand. După moartea sa în iulie 1927, s-a stins la Castelul Pelișor și a fost adus cu trenul regal în București. Gara Regală a fost drapată negru, decorată cu coroane de flori și pregătită pentru primirea Suveranului.
De asemenea, 11 ani mai târziu, la moartea Reginei Maria, în 1938, Gara Regală a fost drapată în culoarea violet. Trenul mortuar a fost primit în această gară, drapată în culoarea în violet, culoarea preferată de către Regina Maria.”
Odată cu extinderea orașului în perioada comunistă, calea ferată dintre Gara de Nord și Gara Filaret a devenit mai degrabă o problemă pentru autorități. În plus, în anii '50, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Gara nu și-a mai găsit o utilitate.
Ștefania Dinu, director general adjunct al Muzeului Naţional Cotroceni: „Ușor la început a fost un număr redus de copii, apoi odată cu trecerea anilor, numărul lor a crescut, astfel că foarte mulți copii au început să vină la Palat unde desfășurau diverse activități. Iar în acest context, Gara Regală Cotroceni a fost desființată în anii 60, dar în același timp a fost desființată și linia ferată care venea dinspre Filaret spre Gara de Nord, iar în anii 70 aici a fost amenajată o cofetărie, spre bucuria copiilor care frecvent au Palatul Pionierilor.”
Ani mai târziu, clădirea a fost declarată monument istoric și conservată aproape perfect. Astăzi este folosită drept punct de acces în complexul Cotroceni. În curte, fosta intrare în gară arată exact ca în urmă cu aproape două secole.
Ștefania Dinu, director general adjunct al Muzeului Naţional Cotroceni: „Partea frumos decorată în stil neoclasic-antichizant, care pe care o vedea familia Regală și oaspeții atunci când ieșeau din palat și treceau pe sub clopotniță și se îndreptau spre peron spre a se urca în trenul regal.”
Dacă vizitați Palatul Cotroceni, prin programul de porți deschise, puteți vedea la final fațada fostei gări regale. Cât despre Trenul Regal al României, acesta este expus din când în când la Gara de Nord.
