Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 106), Vodafone (canalul 410).

Ambițiile Croației nu se opresc la Schengen și zona euro. Premier: „Aderarea la OECD, cireașa de pe tort”

De Dan Stancu  •  

Distribuie

DIMENSIUNE TEXT

Croația va intra în Schengen și în zona euro la 1 ianuarie 2023. Dar ambițiile micului stat din Balcani, unde acum 30 de ani era război, nu se opresc aici. Despre obiectivele croaților a vorbit, acum câteva zile, chiar premierul țării, Andrej Plenković, într-un interviu pentru Le Monde.

Prin intrarea în Schengen și în zona euro, Croația își vede îndeplnit „visul de a se întoarce acasă”, în Europa, a declarat șeful Guvernului de la Zagreb, după vestea bună primită la finalul reuniunii JAI de la Bruxelles. „Este vorba de realizarea obiectivelor stabilite de primul președinte croat, Franjo Tuđman, pe care acesta le-a indicat clar deja în discursul său din 30 mai 1990, în momentul înființării primului Parlament croat multipartid și ales în mod democratic. Obiectivul său a fost intrarea Croației în Europa, într-un sens mai larg”, a declarat Plenković.

„Astăzi, suntem una dintre cele cincisprezece țări care sunt simultan membre ale NATO, UE, zonei euro și spațiului Schengen. Singurul lucru care ne-a mai rămas tot ce ne rămâne este să devenim membru al OCDE (Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, n.r.) , ceea ce ar fi cireașa de pe tort”, a adăugat premierul Croației.

Apartenența la Schengen va reduce aglomerația din vămi, deoarece „mai mult de jumătate dintre turiști vin pe coasta croată cu mașina, în special din Germania, Austria, Slovenia, nordul Italiei”, a mai spus el.

Croații și imigrația

Întrebat dacă consideră că libera circulație a persoanelor în Uniunea Europeană reprezintă o problemă, având în vedere că Croația a pierdut 10% din populație din cauza emigrării în alte părți ale UE, premierul a răspuns că s-a decis strategic ca țara să se îndrepte spre Europa „în întregime”.

„Dar este adevărat, aproximativ 230.000 de croați și-au folosit dreptul la libera circulație a persoanelor, deoarece salariile sunt mai mari în altă parte. Dar cred că această emigrație este diferită de cea de după Primul sau al Doilea Război Mondial, ori din anii '60: aici vorbim de oameni care pleacă, dar care intenționează să se întoarcă”, a precizat Andrej Plenković.

Stat membru NATO din aprilie 2009

Republica Croaţia şi-a declarat independenţa pe data de 25 iunie 1991. Prima ţară care a recunoscut noul stat a fost Germania, în decembrie 1991. Croația are o suprafață de 56.594 km pătrați, împărţită administrativ în 20 de judeţe şi oraşul-district, Zagreb.

La Summit-ul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), Croaţia a primit invitaţia de aderare la NATO, iar în aprilie 2009, Croaţia a devenit membru cu drepturi depline al NATO.

Prioritățile Croației în materie de politică externă se referă la participarea activă în cadrul instituțiilor și organizațiilor internaționale, precum și aprofundarea cooperării cu Eurasia, Africa, America de Sud și Australia. Croația acordă o importanță specială cooperării regionale. În regiunea Balcanilor de Vest, împreună cu Slovenia coordonează activitățile Procesului Brdo – Brijuni, care are ca obiectiv sprijinirea sectorială a statelor din regiune în îndeplinirea aspirațiilor europene, potrivit mae.ro.

În cursul anului 2015, împreună cu Polonia, a pus bazele Inițiativei de cooperare a celor trei mări – Marea Baltică – Marea Adriatică – Marea Neagră, iar în perioada 25-26 august 2016 a găzduit la Dubrovnik Reuniunea la nivel înalt a Forumului Dubrovnik, desfășurată sub deviza “Strengthening Europe: Connecting North and South”, în cadrul căreia a fost lansată oficial „Inițiativa celor Trei Mări”.

România și OCDE

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că săptămana aceasta va fi depus la Paris memorandumul iniţial privind accederea Românei la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

„Continuăm demersurile noastre de accedere la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică. În conformitate cu prevederile Foii de parcurs pentru aceasta, săptămâna viitoare vom merge la Paris unde vom participa la Forumul economic al OCDE şi cu această ocazie vom depune şi memorandumul iniţial pentru ca procesul să poată să intre şi să prindă mai multă consistenţă, aşa cum ne-am angajat în Foaia de parcurs”, a spus Nicolae Ciucă, în debutul şedinţei de Guvern de pe 8 decembrie.

Pentru România, după intrarea în NATO şi UE, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă cea de-a treia ancoră de stabilitate în lumea din care dorim să facem parte, lumea democraţiei, a valorilor, a economiilor prospere şi transparente, declara recent, la Iaşi, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Luca Niculescu, fost ambasador al României la Paris. „Discuţiile cu cei de la OCDE sunt foarte serioase şi vor dura ceva timp. Sunt 26 de domenii şi 230 de instrumente. Este la fel ca la aderarea la Uniunea Europeană”, a mai spus Luca Niculescu.

Prin aderarea la OCDE România are o mare şansă de modernizare, a subliniat Luca Niculescu. „OCDE e văzut uneori ca un grup al bogaţilor, pentru că acolo ar fi cele mai bogate ţări din lume, dar sunt ţările cu economiile cele mai dezvoltate şi transparente. Nu este un grup al bogaţilor pentru bogaţi. Este grupul ţărilor care acţionează pentru o lume mai bună, mai justă şi mai puţin polarizată. Aderarea la OCDE e cea de-a treia mare şansă de modernizare a României din ultimele decenii. Sunt foarte convins că nu vom rata această ocazie”, a precizat Luca Niculescu.

Distribuie

Taguri