Guvernul vrea majorarea accizei pentru băuturi cu zahăr, în noul pachet de măsuri fiscale. Însă șeful Executivului, Marcel Ciolacu ia cu o mână și pare că dă cu alta, doar unora.
Aflat în vizită la fabrica Coca Cola din Ploiești, premierul a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu compania, pentru ca supraimpozitarea prin acciza aplicată băuturilor care conțin mult zahăr să se întoarcă în firmă sub forma unor ajutoare de stat.
Este, însă, greu de spus dacă premierul va putea să o respecte. Și asta pentru că ajutoarele de stat se oferă pe baza unor criterii și a unui proces de selecție.
”În pachetul de măsuri fiscal am propus inclusiv mărirea accizei la băuturile cu zahăr. Este o măsură legitimă în susţinerea sănătăţii populaţiei, mai ales a tinerilor, care sunt consumatori de astfel de băuturi. Începând de astăzi am un gentlemen’s agreement cu conducerea companiei că toata această supraimpozitare se va întoarce în companie sub formă de ajutor de stat în proiectele viitoare”, spune Marcel Ciolacu.
Cîțu: O astfel de promisiune din partea unui premier pare abuz în serviciu
Florin Cîțu, fost premier al României, a atras atenția că promisiunea venită din partea premierului Ciolacu poate fi considerată abuz în serviciu.
”O astfel de promisiune din partea unui premier pare abuz în serviciu, legat cu niște mită și trafic de influență. Trebuie investigat imediat. Premierul României nu poate să promită unei companii, în afara cadrului legal, că-i va da înapoi taxe, mai ales că bugetul României nu permite așa ceva, nu are dedicații pentru anumite companii. Aici e o încălcare flagrantă a modului în care România funcționează, a legislației în vigoare și până acum trebuiau să se sesizeze instituțiile statului și să investigheze dacă acolo nu există trafic de influență sau dare și luare de mită”, a spus Florin Cîțu, fost prim-ministru, în direct la Euronews.
”Se practică această taxare în Europa și este o măsură luată în acord cu Organizația Mondială a Sănătății, care recomandă taxarea produselor cu alcool, zahar și a tutunului, care afectează sănătatea și, ca atare, scopul fiscalizării suplimentare e de a descuraja consumul lor, dar aducem și bani la buget, pe care unele țări îi duc în sectorul de sănătate direct. Deci, în momentul în care tu vii cu această taxă, vrei să descurajezi consumul, să modelezi un comportament, ori tu te duci la o companie și îi spui: <<Stați liniștiți, nu veți fi afectați, eu vă dau ajutor de stat>>. Poporul român trece peste această decizie și vă dăm acest ajutor de stat, care înseamnă că statul finanțează o parte din cheltuielile unei firme într-o sumă pe care să o recupereze în cam 5 ani, din impozitele plătite de acea firmă. E o tactică practicată în UE. O asemenea schemă ar trebui făcută pentru toată industria, dar e o decizie care nu are sens. Să vii impozitezi pentru a reduce riscurile asupra sănătății și să faci bani la buget și apoi să vii să dai ajutor de stat nu are niciun sens. În același timp, crești taxele și impozitele pentru o mulțime de români care muncesc cinstit (microîntreprinderi, PFA), pentru că îi consideri evazioniști”, atrage atenția Anca Dragu senator USR.
Christian Năsulea, profesor de economie: Această idee de a da înapoi bani, într-o formă sau alta, către o singură companie – avem multiple probleme aici – Acest principiu de egalitate în fața legii ar fi încălcat, în situația în care chiar s-ar întâmpla așa ceva. Avem alte exemple la nivel european. Au mai fost state care au încercat să atragă investitori străini, oferindu-le condiții care erau preferențiale și care încălcau, de fapt, inițiative la nivel european în mod flagrant. Irlanda a fost amendata de UE, pentru că a favorizat companii din domeniul IT, în mod preferențial, nu punând la punct structuri de taxe care să favorizeze domeniul IT, ci oferind tratamente preferențiale către anumite companii, după discuții între politicieni și reprezentanții companiilor respective. E extrem de periculos să ai o discuție cu o companie privată, prin care să încerci să favorizezi această companie.
