5 știri - Economic, rubrica de știri săptămânală prezentată de jurnalistul Euronews România, Daniel Coman, îți aduce cele mai importante cinci subiecte din lumea economică, în coproducție cu Libertatea.
România a evitat la limită retrogradarea în categoria „junk”
Hai să începem cu vestea bună. Agenția de rating Fitch a păstrat ratingul României la ultima treaptă recomandată investițiilor. Excelent până aici. E tot ce speram.
Doar că raportul ascunde un detaliu incredibil: prima decizie a comitetului Fitch era retrogradarea României. Autoritățile au contestat evaluarea, au trimis informații suplimentare, iar agenția și-a schimbat decizia în ultimul moment.
Asta înseamnă că România a trecut la limită pe lângă categoria „junk”, cea rezervată economiilor considerate mult mai riscante.
De ce contează? Pentru că un downgrade ar fi însemnat împrumuturi mai scumpe pentru stat, presiune pe cursul leu-euro și, în timp, credite mai scumpe pentru populație și firme.
Dar atenție: pericolul nu a trecut. Fitch a păstrat perspectiva negativă, iar și celelalte două mari agenții, Moody's și S&P, au același avertisment pentru România.
Pe scurt, nu am luat nota 10. Nici măcar 7. Am trecut examenul... la limită. Ba chiar la contestație. Iar următoarele evaluări ar putea fi și mai dificile, dacă nu ne ținem de treabă.
Nivelul record al Dunării pune presiune pe Centrala de la Cernavodă
Acum, că am scăpat pe moment de criza asta, suntem numai buni să ne lovească alta. Cea energetică. Dunărea a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Problema e că Centrala nucleară de la Cernavodă folosește apa din Dunăre pentru răcirea reactoarelor.
Un reactor este deja oprit pentru revizie, iar dacă nivelul apei continuă să scadă și va fi nevoie să fie redusă activitatea și la cel de-al doilea, România ar putea pierde până la 20% din producția de energie electrică. De aceea Guvernul a declarat stare de alertă energetică și monitorizează permanent situația.
Vestea bună este că nu există, deocamdată, riscul unei pene de curent pentru populație. Dar toată situația ne arată cât de vulnerabili suntem în fața fenomenelor meteo extreme.
De ce a scăzut atât de mult nivelul Dunării
Dar unde a dispărut apa din dunăre? Dacă ai citit comentariile de pe internet, probabil ai văzut deja tot felul de teorii. Hai să vedem ce spun, de fapt, specialiștii. În ultimele zile au apărut tot felul de explicații: că cineva ne ia apa, că Ucraina sau Serbia ar controla debitul Dunării sau că este o conspirație. Realitatea este mult mai simplă. Dunărea are foarte puțină apă pentru că aproape întreg bazinul fluviului trece printr-o perioadă de secetă severă. A plouat foarte puțin în ultimele luni, iar temperaturile ridicate au crescut evaporarea. În plus, afluenții Dunării aduc și ei mai puțină apă decât în mod normal.
Rezultatul se vede în România: barjele circulă cu încărcătura redusă, hidrocentralele produc mai puțin curent, iar autoritățile au declarat stare de alertă energetică. Pe scurt, apa nu a dispărut și nici nu a fost furată. Pur și simplu... nu a mai venit. Iar asta ne arată cât de dependentă este economia de un lucru pe care îl considerăm, de multe ori, garantat: apa.
Cum afectează lipsa apei întreaga economie
Și vreau să detaliem chiar partea asta a poveștii, și să explicăm efectele. Pentru că Apa nu produce doar recolte. Produce energie, transportă mărfuri și ține economia în mișcare. Iar atunci când dispare apa, începe să scârțâie toată economia. Hidrocentralele produc mai puțin curent, centrala nucleară de la Cernavodă este monitorizată atent din cauza nivelului apei, și ar putea fi chiar oprită, iar navele care transportă marfă sunt obligate să circule cu încărcătura redusă.
Și toate astea înseamnă energie mai scumpă, transport mai scump și, în cele din urmă, produse mai scumpe pe rafturile magazinelor. Seceta nu înseamnă doar porumb mai puțin pe câmp. Înseamnă facturi mai mari, costuri mai mari pentru firme și o presiune suplimentară asupra fiecăruia dintre noi.
Cum ajunge prețul motorinei în coșul de cumpărături
Tot în cascadă vin efectele și în cazul scumpirii carburanților. Plătimzilele astea cele mai mari prețuri din istorie pentru carburanți. În unele stații, motorina standard a trecut de 10,5 lei pe litru și se apropie rapid de pragul psihologic de 11 lei. Părea ceva SF acum jumătate de an.
De ce se întâmplă asta? Pentru că s-au suprapus mai multe probleme: livrările de petrol din Kazahstan sunt afectate, tensiunile din Orientul Mijlociu țin sus prețul petrolului, iar România importă o parte importantă din carburanții de care are nevoie. Iar motorina stă în spatele aproape tuturor transporturilor din România.
Asta înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, scumpirea ajunge și în prețul alimentelor, al coletelor, al materialelor de construcții și al multor alte produse. Adică nu plăteși mai mult doar pentru plinul mașinii. Se scumpește aproape tot ce ajunge pe rafturile magazinelor.
