Pe 18 iunie, la summitul NATO de la Bruxelles, Pete Hegseth plănuia să anunțe retragerea unor trupe americane din Europa. Numai că cel care i-a dat planurile peste cap șefului Pentagonului a fost chiar șeful diplomației americane, Marco Rubio, potrivit publicației Wall Street Journal, care vede acest moment drept „o fractură semnificativă” în cadrul administrației Trump.
Sursa citată amintește că SUA au mai retras trupe din România și au anulat deplasarea unor trupe în Polonia, iar Hegseth voia să anunțe și acum o nouă mișcare de acest tip. Însă de această dată, această disensiune tinde să capete proporții.
Cum l-a împiedicat Marco Rubio pe Pete Hegseth să retragă trupe americane din Europa
La Bruxelles, Hegseth voia să facă acel anunț în cadrul întâlnirii cu șefii militari ai NATO, dar i-a spus asta mai întâi lui Rubio și altor înalți oficiali. Iar Rubio nu a fost de acord și nici ceilalți înalți oficiali. Asta pentru că Hegseth dorea reduceri mai rapide și mai mari de trrupe, ceea ce este privit de oficialii americani de rang înalt drept un risc diplomatic și strategic prea mare, poziție luată și de Congresul SUA, unde chiar și republicanii au inclus prevederi într-un proiect privind „autorizarea apărării naționale pentru anul 2027”, exact cu scopul de a împiedica reduceri suplimentare ale efectivelor militare americane în Europa.
Totuși, în conferința de presă de atunci, de la Bruxelles, Pete Heseth a trebuit să spună ceva, cu toate că planurile îi fuseseră date peste cap cu puțin timp înainte. El a spus că americanii vor face o reevaluare pe durata a șase luni în ceea ce privește prezența trupelor SUA în Europa. În urma acestei analize, Hegseth a subliniat că vor fi „câștigători și pierzători”, printre care și statele membre NATO: „Este o revizuire la care unele țări vor pica, iar altele vor trece cu brio”.
Această revizuire de care vorbește Hegseth se referă la o declarație a lui Trump, care a spus că va urma un NATO 3.0, adică un cadru prin care se va transfera responsabilitatea principală pentru apărarea non-nucleară a Europei către aliații europeni.
La conferință, Hegseth a adus aminte și de refuzul unor state NATO de a le permite americanilor să utilizeze baze europene pentru operații împotriva Iranului, refuz pe care secretarul general al Apărării l-a numit „rușinos”.
Experții susțin că, la summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie, vor fi discutate și subiecte legate de numărul trupelor americane din Europa. De altfel, în strategia de apărare a SUA, publicată în ianuarie 2026, se arată că americanii își vor reduce prezența militară în Europa, pentru a se concentra pe zona Pacificului de Vest și pe emisfera vestică.
Dacă Hegseth a fost oprit acum să ia această decizie, el nu a putut fi oprit în luna mai, atunci când a anulat acea detașare a trupelor americane din Texas în Polonia, pentru o perioadă de nouă luni. La acea vreme, decizia lui Hegseth i-a înfuriat chiar și pe propriii parlamentari republicani. Iar oficialii polonezi au declarat atunci că nu au fost consultați. Chiar și Donald Trump a fost surprins atunci. În consecință, liderul de la Casa Albă a sus că va trimite 5.000 de militari americani în Polonia, numai că, până acum, aceștia nu au ajuns.
