Sfârșitul lunii iunie a adus din nou temperaturi foarte ridicate, confirmând că valurile de căldură nu mai sunt o excepție, ci o realitate tot mai frecventă.
Vara trecută a fost marcată de extreme termice, iar tendința se accentuează. În acest context, stresul termic devine o problemă tot mai gravă.
Pentru a măsura acest fenomen, se folosește indicele UTCI (Indicele Universal al Climatului Termic ), care reflectă temperatura resimțită de corp în funcție de factori precum umiditate, vânt și radiație solară.
În România, stresul termic s-a intensificat semnificativ, mai ales în sudul și sud-vestul țării, unde sunt înregistrate anual sute de ore de disconfort sever. Și nu există scădere pentru niciun județ.
Județele Dolj, Olt, Teleorman și Giurgiu au o creștere de peste 21 de ore în 10 ani. Chiar și Capitala și județul Ilfov se numără printre zonele cu un timp din ce în ce mai mare al disconfortului cauzat de căldură: peste 18, respectiv 19 ore.
Alte zone afectate de creșterea perioadei de expunere la temperaturi ridicate sunt și în vestul sau estul și sud estul țării.
Satu Mare și Timiș – peste 19 ore, Arad peste 18, Bihor peste 16. În partea de est Galați și Brăila cu peste 19 ore, la fel ca în Ialomița și Călărași.
Stresul termic este atunci când organismul nu mai reușește să-și mențină temperatura normală din cauza căldurii excesive, afectând sănătatea, productivitatea și, mai ales, persoanele vulnerabile - vârstnici, copii sau lucrători în aer liber.
Sunt necesare măsuri urgente în sănătate publică (sisteme de alertă, spații de răcorire, educație), planificare urbană (zone verzi, materiale reflectorizante, coridoare de ventilație) și adaptare climatică locală, pentru a proteja comunitățile vulnerabile de valurile de căldură.
