Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Ursula Von der Leyen propune cinci principii pentru viitorul postbelic din Fâșia Gaza: "Fără guvernare Hamas". Avertismentul lui Borell

Ursula von der Leyen a vorbit despre viitorul Fâșiei Gaza după ce războiul dintre Israel și Hamas se va încheia. Președintele Comisiei Europene a luat în calcul soluția cu două state și a propus cinci principii de bază de la care ar trebui să se plece.

Aceste principii includ sfârșitul dominației Hamas asupra enclavei dens populate și ridicarea blocadei stricte impuse de Israel și Egipt încă din 2007.

Uniunea Europeană și Statele Unite consideră Hamas o organizație teroristă și nu au niciun contact oficial cu gruparea.

"Hamas a continuat să-și construiască arsenalul, în timp ce economia din Gaza s-a prăbușit, așa că este exact opusul a ceea ce ne-am dorit. 70% dintre tinerii din Gaza sunt șomeri. Și asta nu poate decât să ducă la și mai multă radicalizare. Orice viitor stat palestinian trebuie să fie viabil, inclusiv din punct de vedere economic", a declarat președintele Comisiei Europene, în cadrul unei conferințe anuale a ambasadorilor UE de la Bruxelles.

Cele cinci principii pentru Gaza, propuse de von der Leyen:

-niciun loc din Gaza nu trebuie să mai adăpostească teroriști.

-fără guvern condus de Hamas.

-fără prezență de securitate israeliană pe termen lung.

-fără strămutarea forțată a palestinienilor.

-fără blocadă (a Israelului și Egiptului).

"Toate aceste principii pot părea excesiv de ambițioase, deoarece războiul continuă. Dar nu trebuie să precupețim niciun efort pentru a menține speranța vie. Pentru a găsi o soluție durabilă, bazată pe două state, care trăiesc unul lângă altul în pace și securitate", a spus Ursula von der Leyen.

Israelul a promis că va "dezmembra" Hamas, după ce gruparea militantă a lansat un atac fără precedent în Israel, pe 7 octombrie, în care au fost ucise peste 1.400 de persoane. De atunci, Forțele de Apărare israeliene au răspuns cu lovituri dure și bombardamente asupra Fâșiei Gaza, ceea ce a dus la o criză umanitară gravă. Ministerul palestinian al Sănătății spune că bilanțul este de 10.022 de victime după o lună de război, inclusiv 4.100 de copii și 2.600 de femei, cifră încă neverificată.

Uniunea Europeană a adoptat o poziție comună care susține dreptul Israelului la autoapărare "în conformitate cu dreptul internațional", dar a solicitat "coridoare și pauze umanitare" pentru a putea fi livrate în Gaza ajutoare umanitare, precum alimente, apă și combustibil.

Aceleași elemente au fost reluate și de Washington, însă nici americanii nu au reușit, până acum, să determine o schimbare a ostilităților pe câmpul de luptă.

"Situația umanitară este îngrozitoare. Numărul morților și suferința civililor palestinieni sunt tragice. Inimile noastre sângerează la vederea imaginilor cu copii mici scoși de sub dărâmături. Deși Israelul are dreptul de a lupta împotriva Hamas, este, de asemenea, esențial să se străduiască să evite victimele civile și să fie cât mai preciși posibil, pentru că fiecare viață umană contează, fie ea israeliană sau palestiniană", a spus Ursula von der Leyen.

Poziția Uniunii Europene față de războiul Israel - Hamas

Șefa Comisiei a anunțat alte 25 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Gaza, ceea ce a adus ca finanțarea totală pentru acest an să ajungă la 100 de milioane de euro. Aceasta susține că Executivul ei lucrează la un "coridor maritim", cu plecare din Cipru, pentru a veni în completarea punctului de trecere a frontierei de la Rafah, singura rută existentă în prezent și singura disponibilă pentru a aduce provizii în Gaza.

Discursul lui von der Leyen reprezintă o schimbare de ton pentru ea, după ce a fost criticată, în primele zile ale conflictului, pentru că a adoptat o poziție considerată "prea unilaterală în favoarea Israelului" și reflectă îngrijorarea tot mai mare din partea Bruxelles-ului cu privire la numărul tot mai mare de morți în regiune.

"Dimensiunea și amploarea evenimentelor de astăzi ne determină să acționăm și să gândim strategic. În special atunci când 'ceața' războiului este densă, iar emoțiile sunt mari", le-a mai spus von der Leyen ambasadorilor, cu referire la conflictele din Ucraina, Caucaz și Sahel.

Avertismentul dur al lui Josep Borrell

Josep Borrell, șeful politicii externe al UE, a fost și el prezent la eveniment și a folosit discursul de deschidere pentru a-și împărtăși părerile despre războiul Israel-Hamas, pe care l-a descris drept "rezultatul unui eșec politic și moral colectiv", datând din Acordurile de la Oslo din 1993 nerealizate.

"Aceasta este ultima șansă pentru soluția celor două state. Dacă nu reușim, cu siguranță vom fi într-o spirală de violență și ură reciprocă pentru multe generații", a spus Borrell, citat de Euronews.com.

În viziunea sa, conflictul israeliano-palestinian nu ar trebui descris ca o "dispută religioasă" sau "etnică", ci ca o problemă națională a "două persoane care au un drept echivalent de a exista pe același pământ" și trebuie să găsească un modalitate eficientă de a-l împărți.

"Nu există o soluție militară pentru conflict. Fără o strategie politică, nimeni nu poate câștiga o bătălie împotriva terorismului. Oamenii pot fi zdrobiți. Dar peste tot trebuie să căutăm soluții politice. Chiar dacă Hamas este înrădăcinat în Gaza. Acest lucru nu va rezolva problema Gazei, cu atât mai puțin problema Cisiordaniei. Deci reacțiile exagerate sunt întotdeauna de înțeles, dar niciodată eficiente", a spus el.

Borrell a cerut Israelului "să nu fie orbit de furie" și a avertizat că "ignorarea costurilor umane ar putea, în cele din urmă, să se întoarcă împotriva țării lor".

Șeful politicii externe europene a făcut apoi o paralelă între războiul Israel-Hamas și invadarea Ucrainei de către Rusia, pentru a avertiza că reacția blocului comunitar la conflictul din Ucraina i-ar putea afecta răspunsul la cel din Israel și ar putea fi perceput ca o "contradicție" de către "Sudul Global".

"Ambele războaie sunt diferite, complet diferite în ceea ce privește cauzele și consecințele lor. Dar să fim sinceri, criza din Orientul Mijlociu are deja un impact de durată asupra politicii noastre din Ucraina. Sprijinul nostru internațional pentru Ucraina se poate eroda în lumina a ceea ce poate fi văzut ca practica dublului standard", a spus Borrell.

Într-un apel direct către cei din audiență, Borrell a spus că ambasadorii UE "nu ar trebui să facă niciodată greșeala de a folosi problemele globale în ceea ce privește Occidentul împotriva celorlalți", spunând că acest lucru ar fi "devastator" pentru imaginea blocului comunitar în jurul lumii.

"Nu suntem avanpostul lumii occidentale. Acesta este alfa și omega mesajului meu: suntem deținătorii valorilor globale și comune bazate pe Carta Națiunilor Unite. Pretutindeni. De fiecare dată", a subliniat Borell.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE