În cadrul celui mai recent eveniment Euronews, experții au discutat strategii pentru deblocarea capacității economice a Europei prin investiții, dezvoltarea competențelor și reforma reglementărilor.
Pe măsură ce puterea economică globală se schimbă și concurența se intensifică, Europa se află la o răscruce de drumuri în definirea rolului său viitor pe scena internațională. Experți de renume s-au reunit la sediul Euronews din Bruxelles pe 17 septembrie pentru a analiza modul în care continentul își poate restabili avantajul competitiv.
La dezbatere au participat dr. Antonios Nestoras, fondator și director al Consiliului European pentru Inovare în Politici Publice, Massimo Andolina, președinte al Philip Morris Europe, Suzana Carp, CleanTech pentru Europa Centrală și de Est, și Claus Strunz, director general al Euronews. Împreună, aceștia au prezentat perspective din domeniile politicilor publice, afacerilor, sustenabilității și mass-media.
Participanții la panel au avertizat că, fără măsuri decisive, Europa riscă să rămână în urma nu doar a Statelor Unite și a Chinei, ci și a economiilor emergente precum India în cursa pentru competitivitate globală. Discuția s-a concentrat pe necesitatea urgentă de a stimula creșterea economică și inovarea, abordând probleme precum relaxarea reglementărilor, dezvoltarea regională și deficitul de competențe.
„Vorbim despre o problemă existențială. Este urgent”, a declarat dr. Antonios Nestoras, fondator și director al Consiliului European pentru Inovare în Politici (EPIC).
Raportul Draghi: progresul măsurat
La un an după raportul istoric al fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, privind competitivitatea europeană, o analiză independentă relevă că doar 11,2 % din cele 383 de recomandări specifice ale acestuia au fost puse în aplicare integral, potrivit EPIC, care a urmărit progresul prin intermediul unui „indice de punere în aplicare Draghi” dedicat.
Nestoras a subliniat că raportul Draghi „nu a fost un ritual obișnuit la Bruxelles”, ci o promisiune susținută la cel mai înalt nivel. „Dacă nu este pus în aplicare, raportul va deveni o povară pentru Comisie. Executivul își va fi încălcat promisiunea.”
Progresul lent a stârnit avertismente că Europa rămâne în urma concurenților globali într-un moment critic. Claus Strunz, CEO al Euronews, a descris o imagine sumbră: „Fie reușim acum, fie vom deveni în Europa un fel de lume a patra, nu a treia, lumea a patra rămânând în urma SUA, Chinei și Indiei.”
Solicitări de relaxare a reglementărilor
Massimo Andolina, președintele Philip Morris Europe, a prezentat perspectiva sectorului privat, solicitând o schimbare fundamentală a abordării în materie de reglementare. „Probabil că îmi petrec 80 % din timp analizând modul în care vom aborda cele patru directive diferite cu care trebuie să ne confruntăm”, a afirmat acesta, propunând ca „executivul european să devină vântul din pânze”, în loc să creeze obstacole.
Andolina a propus un „moratoriu” asupra reglementărilor pentru câțiva ani, sugerând că „dacă adăugăm una, vom elimina una din industria de profil”.
Cu toate acestea, Suzana Carp, cofondatoare a CleanTech pentru Europa Centrală și de Est, a făcut o distincție „între birocrație și ecologie”. Avertizând asupra riscului simplificării excesive, ea a citat recentele modificări ale cerințelor de raportare din Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSRD) ca exemplu de simplificare care poate reduce încrederea investitorilor prin limitarea vizibilității lanțului de aprovizionare.
Dezbaterea a scos la iveală tensiunea dintre menținerea poziției de lider a Europei în materie de standarde sociale și de mediu și stimularea competitivității și a investițiilor. Nestoras a susținut că Europa a creat ”lanțul valoric cel mai responsabil din punct de vedere social și cel mai conștient din punct de vedere ecologic de pe planetă”, dar are nevoie de sprijin pentru a concura la nivel mondial.
Mecanismele de investiții au fost, de asemenea, supuse unei analize atente. Fondul InvestEU, conceput pentru a mobiliza 650 de miliarde de euro prin parteneriate public-privat, se confruntă cu întârzieri birocratice. Suzana Carp a citat exemple de țări care așteaptă un an întreg doar pentru modificări ale reglementărilor care să permită accesul la fonduri suplimentare, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu cerințe excesive de documentare.
Mai mult, UE este vinovată de neglijarea rolului întreprinderilor mici și mijlocii în inovare.
„Fondurile publice ale UE, în loc să fie alocate unui producător mic sau mijlociu de electrolizoare, vor continua să fie alocate unei companii mari care produce electrolizoare... deoarece în Europa suntem reticenți la riscuri, tindem să acordăm în continuare fonduri companiilor mai mari”, a explicat ea.
Provocări în materie de dezvoltare regională
Carp a contestat, de asemenea, abordarea Bruxelles-ului în materie de dezvoltare regională, dezvăluind că doar 9 % din împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiții în ultimii ani au fost destinate țărilor din Europa Centrală și de Est, în ciuda ratei de creștere a PIB-ului de 3 % înregistrate de acestea.
„Această reevaluare nu a avut loc, iar întreaga idee de convergență a pieței unice menționată în raport a fost înțeleasă greșit”, a susținut ea, acuzând Bruxelles-ul că „nu se implică pe deplin” în regiune.
Deficitul de competențe și „schimbarea mentalității”
Deficitul de competențe reprezintă o altă provocare majoră. Participanții la dezbatere au subliniat modul în care companiile private adoptă inițiative acolo unde reglementările sunt insuficiente, cu apariția în întreaga Europă a școlilor care oferă competențe în domeniul tehnologiilor curate. Nestoras a pledat pentru crearea de posturi finanțate de UE pentru cercetătorii de top, care să concureze cu universitățile din SUA în ceea ce privește salariile, în timp ce compania Andolinei investește anual 37 de milioane de euro în formarea angajaților, 70 % dintre aceștia absolvind programe de formare în domeniul inteligenței artificiale.
Strunz a fost de acord cu importanța unei populații care să dispună de un grad înalt de calificare, subliniind că „putem inova Europa și atrage investiții numai dacă avem cei mai buni oameni aici”.
Dincolo de politici, Strunz a subliniat necesitatea unei schimbări mentale către excelență: „Avem nevoie, în ceea ce privește competențele și educația, și de o schimbare de mentalitate. Asta deoarece nu aud foarte des de la europeni că «își doresc să fie cei mai buni din lume»”.
Fereastra de acțiune se restrânge
Participanții la dezbatere au fost de acord că Europa are un potențial neexploatat, Nestoras menționând istoria continentului ca patrie a „marilor gânditori”, a „laureaților Premiului Nobel” și locul de naștere al Revoluției Industriale. Cu toate acestea, ei au avertizat că fereastra de acțiune se restrânge.
După cum a concluzionat Nestoras: „Viitorul se scrie chiar în acest moment. Trebuie să fim de acord că fie proiectăm viitorul aici, fie acceptăm că acesta va fi scris în Statele Unite și China. Iar noi vom deveni doar un muzeu deschis fără sfârșit al trecutului.”
......................
Dr. Antonios Nestoras este expert academic și în politici publice. Este fondatorul și directorul Consiliului European pentru Inovare în Politici Publice, un grup de reflecție cu sediul la Bruxelles, axat pe promovarea inovării în politici publice pentru o Europă competitivă și durabilă, și creatorul Indicelui Draghi de Implementare.
Suzana Carp este cofondatoare a CleanTech for Central and Eastern Europe, o inițiativă lansată în 2025 cu scopul de a da voce ecosistemului de inovare din regiune. Este o specialistă recunoscută în politica climatică și energetică a UE, având funcția de director executiv adjunct al Cleantech for Europe.
Massimo Andolina ocupă funcția de președinte al diviziei europene a Philip Morris International, aducând cu sine o vastă experiență în sectoarele auto, produse de uz casnic și ambalaje. Anterior, a deținut o serie de funcții internaționale în marketing strategic și management general pentru Tetra Pak International și în operațiuni pentru R.J. Reynolds International.
Claus Strunz a devenit CEO și director editorial al Euronews în octombrie 2024. Este un jurnalist consacrat, fiind anterior redactor-șef adjunct al cotidianului german Die Welt și redactor-șef al Bild am Sonntag. A prezentat o serie de emisiuni de televiziune.
