Astăzi este ultima zi în care România mai poate îndeplini reformele și investițiile asumate prin PNRR. Pe 31 august 2026 expiră termenul stabilit la nivel european pentru toate jaloanele și țintele din plan.
Asta nu înseamnă însă că se închid și plățile: România mai are timp până la sfârșitul lunii septembrie să depună ultima cerere de plată, iar Comisia Europeană va verifica apoi dacă reformele și investițiile au fost, într-adevăr, realizate.
PNRR-ul României a fost redus de la 29,2 la 20,1 miliarde de euro
Planul cu care România ajunge la final este însă mult mai mic decât cel aprobat inițial. În 2021, România avea la dispoziție aproximativ 29,2 miliarde de euro.
După mai multe renegocieri, PNRR-ul final a fost redus la 20,1 miliarde de euro.
Diferența de peste nouă miliarde nu înseamnă însă nouă miliarde de euro nerambursabile pierdute. Cea mai mare parte a reducerii vine din împrumuturile pe care România nu le mai accesează. Componenta cea mai importantă, cea de granturi, a fost păstrată la aproximativ 13,57 miliarde de euro.
Câți bani a primit România până acum
După primele patru cereri de plată și prefinanțările acordate, România ajunsese la 12,97 miliarde de euro încasați.
La jumătatea lunii august a fost depusă și cererea de plată numărul 5, în valoare totală de 2,84 miliarde de euro, care acoperă 75 de jaloane și ținte.
Banii din această cerere nu sunt însă încă în cont. Comisia Europeană trebuie să verifice dacă toate condițiile au fost îndeplinite.
Peste 1,2 miliarde de euro, pierdute din cauza jaloanelor neîndeplinite
Există însă și bani pe care România i-a pierdut. În urma problemelor de la cererea de plată numărul 3, 458,7 milioane de euro au fost pierdute definitiv.
Chiar înainte de termenul final a venit un eșec și mai mare: partidele nu au reușit să ajungă la un acord asupra noii legi a salarizării bugetarilor și și-au asumat pierderea a încă 770 de milioane de euro legate de acest jalon PNRR.
Banii se văd deja în proiecte concrete. Cel mai mare exemplu este Autostrada Moldovei A7, între Ploiești și Pașcani.
La Fălticeni, în județul Suceava, a fost finalizată prima creșă „verde”, dotată inclusiv cu panouri solare. La Liceul „Grigore Moisil” din Iași, peste 700.000 de lei din PNRR au fost investiți în două laboratoare inteligente.
Tot în Suceava, PNRR finanțează renovarea energetică a Spitalului Județean de Urgență. Fondurile au mers și către modernizarea secției de terapie intensivă neonatală a Spitalului de Copii din Timișoara și către digitalizarea Institutului Național de Medicină Legală.
Comparativ cu restul Uniunii Europene, România a recuperat teren, dar a pornit foarte târziu. În ultima comparație completă disponibilă pentru toate cele 27 de state, valabilă la 29 iunie, România avea plătite peste 60% din fondurile planului de la acel moment și se afla pe locul 20 din 27.
Prin comparație, Austria trecuse de 92%, Italia de 85%, iar Franța de 84%.
