Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, deși a anunțat că își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate respinsă de CCR. Șeful statului spune că a decis să promulge actul normativ pentru a nu pune în pericol fondurile europene din PNRR și cere Parlamentului să reia discuțiile asupra legii în sesiunea de toamnă.
„Am promulgat astăzi Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care mi-a fost transmisă de către Parlamentul României. Îmi mențin în continuare argumentele din sesizarea de neconstituționalitate pe care am înaintat-o Curții Constituționale”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a explicat că, dacă nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR și ar fi fost suficient timp pentru o nouă dezbatere, ar fi trimis legea înapoi Parlamentului pentru reexaminare.
„Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern. Cer Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi. Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări”, a punctat șeful statului.
Nicușor Dan a atacat legea la CCR
Președintele a sesizat Curtea Constituțională pe 10 august în privința Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. CCR a respins sesizarea pe 18 august.
La acel moment, Nicușor Dan susținea că argumentele sale sunt „foarte solide” și preciza că așteaptă motivarea judecătorilor constituționali.
„Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea Curții Constituționale pe alte sesizări de neconstituționalitate care mi-au fost respinse”, scria președintele pe 18 august.
Șeful statului arăta atunci și că procedura legislativă trebuie încheiată până la 31 august, termenul-limită legat de PNRR.
Ce prevedere a legii a contestat Nicușor Dan
Una dintre principalele obiecții formulate de președinte vizează sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Legea extinde obligațiile privind declarațiile de avere și de interese de la titularul funcției publice la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
În sesizarea trimisă CCR, președintele susținea că legea nu stabilește criterii obiective pentru a determina momentul în care o relație afectivă devine relevantă din punct de vedere juridic.
„Legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv-durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligației”, se arăta în sesizare.
Președintele a argumentat că nu sunt reglementate nici situațiile în care relația începe după numirea demnitarului, încetează în timpul mandatului sau există relații succesive.
Obiecții privind viața privată și răspunderea partenerului
Sesizarea trimisă Curții Constituționale ridica și problema dreptului la viață privată al partenerului unui demnitar.
Potrivit documentului, „ingerința pe care norma criticată o produce asupra vieții private a terțului nu rezistă testului de proporționalitate” prevăzut de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
O altă critică se referea la „extinderea directă a răspunderii asupra unei persoane care nu și-a asumat niciodată statutul generator al obligației”, precum și la o posibilă discriminare între demnitari în funcție de forma juridică a relației personale.
Anterior sesizării Curții Constituționale, pe site-ul Administrației Prezidențiale a fost publicată declarația de avere a partenerei de viață a președintelui, Mirabela Grădinaru.
