Mai multe țări membre ale UE au cerut măsuri ferme din partea Uniunii Europene cu privire la statul de drept din Ungaria, în urma constatării unui regres al statului de drept din această țară. Maghiarii susțin că „isteria politică a înconjurat reuniunea.”
Miniștrii UE, reuniți în cadrul Consiliului Afaceri Generale de la Bruxelles, au început o audiere în acest sens, în cadrul procesului prevăzut la articolul 7 al UE. Inițiativa vine după ce guvernul lui Viktor Orban are tot mai multe inițiative legislative contrare statului de drept dintr-o țară membră UE.
Audieri la Consiliul Afacerilor Generale de la Bruxelles, privind statul de drept în Ungaria
Mai nou, Orban a precizat că este vorba despre o „curățenie de primăvară” a guvernului său, care include un proiect de lege privind transparența și care vizează mass-media și ONG-urile finanțate din străinătate, precum și interzicerea paradei LGBT Budapest Pride. De altfel, aceasta din urmă se numără printre principalele preocupări care vor fi ridicate în cadrul audierii.
Înaintea acestei reuniuni, 17 state membre au publicat o declarație comună în care denunță interzicerea Budapest Pride și susțin că aceasta încalcă dreptul în țările din UE.
„Suntem extrem de alarmați de aceste evoluții care contravin valorilor fundamentale și demnității umane, libertății, egalității și respectului pentru drepturile omului, așa cum sunt ele prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Facem apel la Ungaria să revizuiască aceste măsuri, pentru a se asigura că drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor săi sunt respectate și protejate, respectându-și astfel obligațiile internaționale”, se arată în acea declarație.
Scrisoarea comună amintește că noua legislație maghiară prevede impunerea de amenzi participanților și organizatorilor evenimentului Pride și va permite și identificarea participanților cu ajutorul sistemelor de camere pe bază de inteligență artificială.
Declarația a fost semnată de Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia, Suedia și Spania. De asemenea, semnatarii au solicitat Comisiei Europene să facă uz pe deplin de setul său de instrumente privind statul de drept, în cazul în care Ungaria nu revizuiește legea.
Ministrul maghiar al Afacerilor Europene, János Bóka, a sosit la reuniune, dar a respins criticile.
„În Ungaria nu există o interdicție a Pride. La audierea de astăzi, le voi explica colegilor mei cadrul constituțional și legal. Sper că, după această discuție, colegii mei de la masă vor pleca cu o viziune mai nuanțată asupra legislației ungare”, a declarat Bóka, citat de Euronews.com.
Membrii UE își pierd răbdarea cu Ungaria
Procesul, în temeiul articolului 7, a început în 2018, când Parlamentul European a solicitat ca Ungaria să fie sancționată din cauza încălcărilor statului de drept, în special în domeniul justiției și al libertății presei. Ulterior, Consiliul a discutat chestiunea de șapte ori, dar nu a făcut niciodată pasul declanșării următoarei etape a procesului prevăzut la articolul 7, în care statele membre sunt chemate să voteze cu privire la sancțiuni.
Criticii se tem, de asemenea, că un proiect de lege maghiar intitulat „Transparența vieții publice”, care a fost depus în parlamentul de la Budapesta pe 13 mai, ar oferi guvernului maghiar puteri extinse pentru a reprima presa și vocile critice din societatea civilă. Comisia Europeană a cerut Ungariei să retragă proiectul de lege, afirmând că, dacă ar fi adoptat, „ar constitui o încălcare gravă a principiilor și a legislației UE”, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei.
Ministrul suedez al Afacerilor Externe și-a exprimat și el îngrijorarea cu privire la regresul în ceea ce privește statul de drept, transparența și „o reprimare a societății civile și a drepturilor LGBT”.
„Am avut șapte ani, șapte audieri. Și voi fi foarte clară astăzi că acest lucru nu poate continua decât dacă vedem acum o atitudine complet nouă din partea maghiară. Cred că este timpul să luăm în considerare următorii pași, deoarece este inutil să continuăm”, a declarat Jessica Rosencrantz, ministrul suedez al Afacerilor Externe.
„Prima fază a procesului, în temeiul articolului 7, este în curs de desfășurare de o perioadă relativ lungă, astfel încât nimeni nu ne poate acuza că nu avem răbdare. La un moment dat, trebuie să ne hotărâm ce urmează. Pot să vă spun că răbdarea colegilor mei dispare pe zi ce trece”, a declarat ministrul german al UE, Gunther Kirchbaum.
Janos Bóka a declarat că „isteria politică a înconjurat reuniunea”, dar a adăugat că Ungaria este pregătită pentru dialog.
Pentru a solicita aplicarea de sancțiuni asupra Ungariei, în temeiul articolului 7, miniștrii din UE au nevoie de majoritate.
