O parte dintre pozițiile lui Viktor Orban ar putea deveni politică de stat și în România, dacă George Simion devine președinte. Afirmația îi aparține chiar candidatului AUR la alegerile prezidențiale. Asta în ciuda faptului că tocmai aceste poziții au adus guvernului de la Budapesta repetate critici internaționale.
De la problema fondurilor acordate Ucrainei, până la drepturile minorităților sexuale, actualul lider al Ungariei are viziuni similare cu opiniile lui George Simion.
George Simion, viziuni similare cu ale lui Viktor Orban
Viktor Orban, premierul Ungariei: „Ungaria este dedicată cooperării și unității, motiv pentru care nu vom susține niciun fel de izolare sau răzbunare politică asupra României."
George Simion, candidat la alegerile prezidențiale din România: „Îl respect pe președintele Fidesz și premierul Ungariei, Viktor Orban, și tocmai de aceea, multe din pozițiile sale, nu toate, vor fi politică de stat și în România".
Așa a început să se contureze ideea unei prietenii ideologice între România și Ungaria, în situația în care George Simion ar ajunge președinte. Așa cum a menționat, liderul AUR ar conduce țara pe principii aplicate deja de liderul maghiar.
George Simion (8 mai 2025): „Fondurile Uniunii Europene nu trebuie să meargă către Ucraina, către altcineva decât către cetățenii Uniunii Europene, către români, către copii Românilor."
Viktor Orban, premierul Ungariei: „Să sprijin Ucraina nu e un obiectiv nerezonabil, dar nu aș vrea să se întâmple în așa fel încât noi să punem bani în bugetul UE și să observăm că banii destinați Ungariei ajung drept ajutoare în Ucraina."
Și drepturile comunității LGBT par să fie văzute cu aceeași ochi de către cei doi.
În luna martie, guvernul Orban a adoptat o lege prin care interzice protestele comunității LGBT și permite autorităților să folosească programe de recunoaștere facială pentru a-i identifica pe cei care participă la astfel de adunări. Decizia este doar cea mai recentă dintr-un șir de hotărâri similare. Spre exemplu, în 2021, Ungaria a interzis discuțiile despre comunitatea LGBT, în școli.
Viktor Orban (24 iunie 2021): „Sunt un luptător pentru drepturile lor, sunt un luptător pentru libertate în regimul comunist. Homosexualitatea era pedepsită și am luptat pentru libertățile și drepturile lor. Dar această lege nu este despre drepturile lor, este despre drepturile copiilor și părinților".
Florin Buhuceanu, asociația Accept: „Ce încearcă, la Budapesta, regimul Viktor Orban este să instituie cenzura oricărei forme de identitate exprimate în spațiul public a persoanelor LGBT, dăunăm societății, societatea nu trebuie să ne vadă, nu trebuie să ne audă".
Guvernul Ungariei și-a atras critici puternice și pentru modul în care tratează libertatea presei. Organizația Reporteri Fără Frontiere îl descrie pe Viktor Orban drept „prădătorul presei libere”. Iar dacă, în 2013, țara ocupa locul 40 în topul privind libertatea jurnaliștilor, astăzi se află pe locul 68, cu mult după România, aflată pe locul 55.
Adrain Cochino, jurnalist: „Strategia guvernului Viktor Orban a fost, de la bun început, foarte bine țintită în direcția controlului presei, atât presa publică, cât și presa privată. Una dintre primele legi care a fost adoptată de guvernarea Viktor Orban, în 2010, atunci când a revenit la putere, a fost una care să permită controlul asupra presei publice"
Sorin Ioniță, Expert Forum: „Libertatea de exprimare este afectată, pentru că, încet-încet, s-au aliniat cam tot ce mai rămăsese presă - oricum televiziuni, ziare, ce mai erau - cu site-urile lor. Deci foarte puțin mai există presă independentă, cam ca și la noi, pe la margini, mici cooperative. Viktor Orban a făcut totuși un pas decisiv, legal, și anume că a trecut o lege a agentului străin, după modelul rusesc. Deci că ești presă, că ești ONG-ist sau ce ești tu, devii suspect dacă primești bani din străinătate".
În 2017, Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva Ungariei. Guvernul de acolo a adoptat o lege prin care obliga ONG-urile care primesc finanțări externe de peste 24.000 de euro anual să se eticheteze drept agenți străini. Oficialii Europeni au notat că decizia contravine normelor europene.
Adrain Cochino, jurnalist: „La alegerile din 2022, liderul opoziției, Peter Markizei, a primit în jur de 5 minute la televiziunea publică. Mi-a explicat cum oamenii cu care se ducea să vorbească... înțelegea, de la presa pro-guvernamentală, că opoziția vrea să le ia pensiile, că vrea să aducă migranți în țară, că vrea să schimbe sexul copiilor de grădiniță".
Ungaria este cap de listă și în raportul Comisiei Europene de anul trecut, privind statul de drept. Comisia notează că Ungaria, Croația, Malta și Spania încheie netransparent contracte de publicitate cu anumite instituții de presă.
