Ucrainenii au luată o măsură surprinzătoare. După unii, guvernul de la Kiev „este disperat” să-și aducă acasă civilii deținuți ilegal de ruși, așa că a fost pus la cale un schimb: „colaboratori ucraineni”, dați rușilor la schimb cu civili ucraineni.
Informația a fost făcută public abia acum, însă Ucraina a trimis, de luna trecută, zeci de cetățeni ai săi în Rusia, cetățeni pe care Ucraina îi ținea în închisori pentru că i-a prins că au trădat și au colaborat cu Kremlinul.
Ucraina le dă rușilor colaboratori ucraineni la schimb cu civili ucraineni prizonieri
Măsura este descrisă de activiștii pentru drepturile omului ca fiind disperată și îngrijorătoare.
Potrivit guvernului ucrainean, 70 de civili ucraineni condamnați pentru colaborare cu Rusia au fost scoși din închisori și dați rușilor în schimbul a 1.000 de prizonieri civili ucraineni, luna trecută. Givernul de la Kiev a declarat că toți „s-au exilat voluntar”, ca parte a unui program guvernamental care oferă oricărei persoane condamnate pentru colaborare cu Rusia opțiunea de a fi trimisă acolo.
Avocații internaționali spun că programul este problematic, „contrazice declarațiile anterioare ale guvernului ucrainean și ar putea expune mai multe persoane riscului de a fi răpite de ruși.”
„Înțeleg perfect sentimentul, cu toții vrem ca persoanele care sunt deținute în Rusia să fie eliberate cât mai repede posibil, iar Rusia nu are voința de a face acest lucru. Dar soluția oferită nu este cu siguranță cea potrivită”, a declarat Onysiia Syniuk, analist juridic la Zmina, o organizație ucraineană pentru drepturile omului, citat de CNN.
Programul, denumit „Vreau să mă întorc acasă”, a fost lansat anul trecut de Centrul de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război din Ucraina, Ministerul Apărării, Serviciul de Securitate și comisarul parlamentului pentru drepturile omului. Programul „Vreau să mă întorc acasă” este o încercare a Kievului de a recupera o parte din civilii reținuți fără a fi nevoit să îi recunoască drept prizonieri de război.
Un site web al Guvernului, care prezintă programul, include fotografii și informații personale ale unor persoane din cei 300 de ucraineni care, potrivit Guvernului, s-au înscris deja în program. Profilurile a 31 dintre aceștia sunt marcate cu o imagine a unei valize și cuvintele „A PLECAT”, cu o notă care spune că respectiva persoană „a plecat în Rusia, în timp ce adevărații ucraineni s-au întors acasă”.
Potrivit guvernului de la Kiev, cel puțin 16.000 de civili ucraineni ar fi reținuți în Rusia, deși numărul real ar putea fi mult mai mare, dacă avem în vedere că aproximativ 37.000 de ucraineni, inclusiv civili, copii și membri ai armatei, sunt recunoscuți ca dispăruți, în mod oficial.
Mulți dintre ei au fost reținuți în teritoriile ocupate și ținuți ca prizonieri timp de luni sau chiar ani de zile, fără nicio acuzație sau proces, și deportați în Rusia. Printre aceștia se numără activiști, jurnaliști, preoți, politicieni și lideri comunitari, dar și persoane care par să fi fost răpite la întâmplare de trupele ruse la punctele de control și în alte locuri din zonele ucrainene ocupate.
Acest schimb de prizonieri este considerat problematic
Detenția civililor de către o putere ocupantă este ilegală, în conformitate cu legile internaționale privind conflictele, cu excepția câtorva situații strict definite și cu limite de timp stricte. Din acest motiv, nu există un cadru juridic stabilit pentru tratamentul și schimbul deținuților civili, așa cum există pentru prizonierii de război.
În unele cazuri, Rusia a susținut că civilii ucraineni pe care îi deține sunt prizonieri de război și că ar trebui recunoscuți ca atare de către Ucraina. Kievul s-a arătat reticent în a face acest lucru, deoarece ar putea expune civilii care trăiesc în zonele ocupate ale Ucrainei riscului de a fi reținuți în mod arbitrar de Rusia, care încearcă să-și mărească numărul de prizonieri pentru viitoare schimburi.
Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmytro Lubinets, a declarat, anul trecut, pentru CNN, că Kievul consideră că Rusia ia ostatici ucraineni pentru a-i folosi ca monedă de schimb și că respinge ideea schimbului de civili în cadrul unui schimb de prizonieri.
Kievul și-a mobilizat aliații pentru a crește presiunea asupra Rusiei în această chestiune și a încercat să convingă Moscova să accepte eliberarea civililor reținuți prin intermediul unor țări terțe, similar cu modul în care unii copii ucraineni au fost repatriați cu ajutorul Qatarului, Africii de Sud și Vaticanului.
Mai multe organizații internaționale, printre care Organizația Națiunilor Unite și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), au solicitat de asemenea, în repetate rânduri, Moscovei să elibereze necondiționat civilii reținuți. Rusia a ignorat aceste apeluri.
Grupurile pentru drepturile omului îndeamnă guvernul ucrainean să continue să facă presiuni pentru eliberarea necondiționată a civililor.
„Conform dreptului internațional umanitar, nu se poate vorbi despre schimbul de civili. Toți civilii reținuți ilegal trebuie eliberați necondiționat. Dar, în practică, lucrurile sunt mult mai dificile, deoarece Rusia nu respectă regulile. Pentru civilii ucraineni, principala lor speranță era să fie incluși pe lista de schimb. Cred că acest program este o încercare de a găsi o soluție în acest sens”, a declarat Yulia Gorbunova, cercetătoare senior pentru Ucraina la Human Rights Watch (HRW).
„Aș dori să mulțumesc astăzi ofițerilor noștri de aplicare a legii pentru că au adăugat sabotorii și colaboratorii ruși la fondul de schimb”, a spus președintele Zelenski.
Se pare însă că planul nu a dat rezultatele sperate de Kiev.
Petro Yatsenko, de la Centrul de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina, a declarat că Ucraina nu știa dinainte cine urma să fie repatriat.
Centrul respectiv a precizat că, printre repatriați, se afla un grup de cel puțin 60 de civili ucraineni condamnați pentru infracțiuni penale, fără legătură cu războiul. Adjunctul acestui centru, Andriy Yusov, a declarat că mulți dintre ei fuseseră condamnați de instanțele ucrainene și ispășeau pedepse în închisorile ucrainene atunci când Rusia a lansat invazia, în februarie 2022 și a ocupat zonele în care erau ei deținuți.
După ispășirea pedepselor, autoritățile ruse trebuiau să-i trimită pe acești prizonieri din teritoriile ocupate înapoi în Ucraina. Însă ruși i-au ținut ilegal în centre de detenție utilizate în mod normal pentru imigranții ilegali și apoi i-au eliberat doar ca parte a schimbului de 1.000 de prizonieri pentru alți 1.000.
Comisarul rus pentru drepturile omului, Tatyana Moskalkova, i-a descris pe colaboratorii ucraineni condamnați trimiși în Rusia ca „prizonieri politici”, dar nu a dat mai multe detalii despre cine erau aceștia sau ce se va întâmpla cu ei în continuare.
Site-ul web „I want to go to my own” oferă detalii despre unele dintre persoanele trimise în Rusia în cadrul schimbului de prizonieri, inclusiv infracțiunile pentru care au fost condamnate acele persoane. Multe dintre ele ispășeau pedepse de mai mulți ani pentru colaborare cu Moscova. Unele au fost condamnate pentru sprijinirea invaziei sau pentru furnizarea de informații trupelor ruse. Majoritatea au primit pedepse între cinci și opt ani de închisoare.
Însă avocații pentru drepturile omului spun că legea ucraineană privind colaborarea, în baza căreia au fost condamnați acești oameni, este ea însăși problematică. HRW a publicat anterior un raport detaliat în care critica legea anti-colaborare, calificând-o drept defectuoasă.
Gorbunova a spus că grupul a analizat aproape 2.000 de verdicte și că, deși printre aceștia se aflau colaboratori reali, mulți dintre ei erau „persoane care, în conformitate cu dreptul internațional umanitar, nu ar fi trebuit să fie urmărite penal”. Ea a spus că, printre acestea, se numără cazuri în care „nu s-a produs niciun prejudiciu sau s-a produs un prejudiciu minor” și/sau în care nu a existat intenția de a prejudicia securitatea națională. Unele dintre cazuri implică persoane care lucrau în serviciul public, în zone care erau atunci ocupate și care pur și simplu și-au continuat activitatea.
„Ajutarea persoanelor de pe stradă, a persoanelor bolnave sau cu dizabilități, distribuirea de ajutor umanitar, profesori, pompieri, lucrători municipali care colectează gunoiul – ei ar putea fi condamnați pentru că au lucrat pentru ocupația rusă ca și colaboratori. Asta nu înseamnă că nu există colaboratori reali care comit infracțiuni împotriva securității naționale, care ar trebui pedepsiți. Dar această legislație este atât de vagă încât, în esență, o gamă foarte largă de activități ale persoanelor care trăiesc și lucrează sub ocupație ar putea fi considerate colaborare, ceea ce este îngrijorător și problematic”, a spus Gorbunova.
Deși site-ul web al acestei inițiative include ceea ce se spune că sunt note scrise de mână de către fiecare dintre colaboratorii condamnați, indicând dorința lor de a pleca în Rusia, organizațiile pentru drepturile omului spun că modul în care au fost renegați de țara lor este „dubios din punct de vedere etic”.
„Acești oameni sunt încă cetățeni ucraineni, iar formularea pe care o au pe site-ul web este că au fost schimbați cu 'ucraineni adevărați' – ceea ce este foarte neacceptabil”, a declrat Onysiia Syniuk, analist juridic la Zmina, o organizație ucraineană pentru drepturile omului, citatî de CNN.
