„Trebuie să fim pregătiți mental pentru a face față unui război”. Este concluzia unei dezbateri internaționale despre viitorul Europei, organizată în premieră la București, de către Institutul Francez. La noi în țară, scenariile privind o eventuală conflagrație se dezbat doar în culise, atrag atenția experții, în timp ce, în alte țări, discuțiile despre sensibilizarea populației sunt avansate.
„Trebuie să fim pregătiți mental pentru a face față unui război”
Conferințele „În fața războiului – Dialoguri europene” au fost lansate de Instititul Francez din Paris, în 2023, pentru a analiza cum a fost afectată Europa de războiul din Ucraina. Întâlnirile au loc de fiecare dată în altă capitală europeană, iar acum a fost rândul Bucureștiului.
Sergiu Mișcoiu, profesor la UBB Cluj: „Mesajul este cel legat de necesitatea pregătirii mentale pentru o posibilă conflagrație, care sperăm că nu va avea loc, dar care, odată începută, ar trebui să ne prindă pregătiți. Multe dintre statele europene au depășit deja această etapă, inclusiv Polonia. Faptul că, până acum, România a făcut o politică a struțului față de situație, fiind subiect tabu, vehiculat în cercuri restrânse, nu înseamnă că perspectiva nu există. Ar fi cazul să trecem și noi la sensibilizarea serioasă a opiniei publice, printr-o strategie națională în domeniu."
Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România: „De fapt, nu cred că suntem vreodată pregătiți pentru război. Chiar și atunci când o țară se pregătește de război, sunt un pic filozof aici, dar chiar și atunci când o țară pregătește un război, este ea cu adevărat pregătită? Nu știu. Nu cred că avem vreo paradigmă, este o provocare cea cu care ne confruntăm, e război și trebuie să ne gândim împreună, în timp, pentru că acest război continuă, din păcate, și sunt multe victime.
Aveți dreptate, nu este doar un război convențional, nu este doar un război militar într-un teatru militar, în acest caz, din păcate, pentru ucrainenii din Ucraina. Este, de asemenea, un război informațional, un război hibrid, cum spunem noi astăzi. Este un cuvânt oribil, dar corespunde unei realități. Așadar, este un război care se desfășoară și pe rețelele de socializare, în mass-media, în opinia publică, peste tot, în toate țările noastre."
Cercetătorii au vorbit, în cadrul conferinței de la București, și despre capacitatea Europei de a se apăra fără sprijinul Statelor Unite.
David Cadier, cercetător principal, Institute for Strategic Research at the Military School (IRSEM): „Cred că, cel puțin, europenii ar trebui să fie pregătiți să își asigure propria securitate în anii care urmează. Există amenințări care vin dinspre Rusia și avem semne de întrebare din partea Statelor Unite. Oferă Statele Unite aceleași garanții de securitate ca și cele pe care le-au oferit de zeci de ani? Pentru europeni, aceasta este o întrebare crucială în contextul geopolitic actual. Da, cred că totul începe cu dezvoltarea propriilor noastre capacități strategice. Asta înseamnă investiții, dar înseamnă și un alt mod de gândire, o schimbare de atitudine față de riscurile cu care ne confruntăm."
La București, a fost ridicată și problema unei „economii de război”, adică o nouă logică în care prioritare sunt creșterea bugetelor de apărare, consolidarea industriei europene de armamament și limitarea dependențelor de materii prime. Uniunea Europeană are ca obiectiv eliminarea totală a dependenței față de gazul rusesc înainte de 2030.
Kremlinul acuză NATO că se pregătește de un război cu Rusia
Moscova acuză NATO că se pregătește de război cu Rusia. Declarațiile vin după ce, pe 3 iunie, Alianța Nord-Atlantică a dat startul celor mai importante manevre militare navale de pe flancul său estic. Aproape 9 mii de soldați și peste 40 de nave de luptă din 16 țări participă la exercițiile din Marea Baltică. Îngrijorările legate de securitate în regiune au crescut de când Rusia a invadat Ucraina începând cu 2022.
Militarii NATO desfășoară operații de dragare a minelor marine, de apărare aeriană și lupte antisubmarin. De asemenea, sunt exersate debarcări amfibii, dar și operații cu drone de suprafață și subacvatice. Manevrele sunt conduse de Forțele Navale ale SUA pentru Europa și Africa. Prezența militară NATO în Marea Baltică, în apropiere de granițele Rusiei, a nemulțumit Moscova.
Aleksandr Grușko, ministrul adjunct de Externe al Rusiei: „Considerăm activitatea militară a NATO ca parte a pregătirilor pentru confruntări militare cu Rusia. Dacă ne uităm la obiectivul acestor exerciții, la esența, structura de desfășurare a forțelor, la trupele în sine, la calitatea lor, la sarcinile care sunt formulate pentru aceste exerciții, este vorba de o luptă împotriva unui inamic asemănător. Adică Rusia. Este vorba de obținerea superiorității în toate mediile operaționale: pe uscat, pe apă și în aer. Desigur, astfel de exerciții sunt extrem de provocatoare."
În paralel cu manevrele NATO, în Marea Baltică este prezentă și flota rusă, ce desfășoară propriile exerciții, la care participă peste 20 de nave de luptă, inclusiv purtătoare de rachete, 25 de avioane și 3.000 de soldați.
