Rușii au refuzat sistematic încetarea războiului, iar Donald Trump i-a amenințat de multe ori cu tarife și mai mari, pentru a-i izola și mai mult, în încercarea de a-l forța pe Vladimir Putin să intre la „negocieri de bună credință, pentru o pace durabilă în Ucraina”.
Proiectul de lege pentru o taxă de 500%, despre care se vorbea luna trecută, se bucură de un sprijin bipartizan impresionant și are deja 81 de semnături din cele 100 de locuri din Senatul american. Este vorba despre o suprataxare a oricărei țări care cumpără combustibili fosili din Rusia.
Taxe de 500% pentru a distruge Rusia, dar și economia UE
O astfel de taxare ar provoca clar pagube incalculabile în economia Rusiei, numai că, dacă va fi pusă în aplicare, ar urma să facă și victime colaterale, adică adevărate ravagii în mai multe țări din Uniunea Europeană. Practic, o asemenea taxă ar devasta, pur și simplu, jumătate din țările Uniunii Europene.
Această inițiativă a fost promovată în comun de Lindsey Graham, un republican din Carolina de Sud, și de Richard Blumenthal, un democrat din Connecticut.
„Legislația noastră va izola Rusia, punând-o pe o insulă comercială, prin impunerea de tarife dure altor țări care susțin aceste atrocități”, a fost declarația comună a lui Graham și Blumenthal, săptămâna trecută. Tot artunci, cei doi au anunțat deja că textul de lege a obținut 81 de semnături în Senat.
Pe lângă o gamă largă de sancțiuni și taxe primare împotriva Kremlinului, inclusiv interdicții radicale privind tranzacțiile financiare cu entități rusești, proiectul de lege prevede, de asemenea, tarife secundare pentru țările care încă fac afaceri cu Moscova. În special, acesta vizează exporturile de energie ale Rusiei, o sursă indispensabilă de venituri pentru a menține costisitoarea invazie la scară largă în Ucraina.
În textul redactat de Graham și Blumenthal, se propune un tarif „nu mai mic de 500%” pentru orice țară care „vinde, furnizează, transferă sau cumpără, cu bună știință petrol, uraniu, gaze naturale, produse petroliere sau petrochimice care provin din Federația Rusă”. Cu alte cuvinte, orice națiune de pe Pământ care consumă energie rusească. Potrivit senatorilor, legea urmărește în principal „să tragă China la răspundere pentru susținerea mașinăriei de război a lui Putin, prin cumpărarea de petrol rusesc ieftin prin acea flotă fantomă”.
Evaluarea critică a parteneriatului „fără limite” al Beijingului cu Moscova este larg discutată la Bruxelles, acolo unde „flota fantomă” a devenit o preocupare extrem de presantă.
„Fără sprijinul economic al Chinei, mașina de război a lui Putin s-ar opri brusc”, susțin cei doi senatori.
Numai că este greu de renunțat la „vechile obiceiuri”. În ciuda eforturilor fără precedent de a dezmembra acest bloc de energia rusească, mai multe state membre UE rămân atașate acolo. Anul trecut, UE a cheltuit aproximativ 23 de miliarde de euro pentru combustibilii fosili din Rusia, sumă care a depășit sprijinul militar acordat Ucrainei. Iar gazul, scutit în mod constant de sancțiuni, din cauza lipsei de „unanimitate”, a fost în fruntea listei.
Țările care depind de gazul rusesc
În prezent, sunt cinci state care acționează ca puncte de intrare pentru gazul natural lichefiat (GNL) de producție rusească: Franța, Spania, Belgia, Țările de Jos și Portugalia. Anul trecut, acest produs a înregistrat o creștere de 9% a achizițiilor. Italia, Grecia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria primesc gaz rusesc prin conductele care traversează continentul european. Ungaria și Slovacia, la rândul lor, primesc petrol rusesc prin conducta Druzhba, scutită pe termen nelimitat de o interdicție la nivelul UE, la cererea Budapestei. În plus, cinci țări (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia și Finlanda) exploatează reactoare nucleare de fabricație rusă care necesită combustibili specifici de proveniență rusească.
Comisia Europeană a prezentat o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a dependenței de energia rusească până la sfârșitul anului 2027, însă planul de acțiune se află încă în stadiu incipient. Ungaria și Slovacia s-au pronunțat ferm împotriva acestei foi de parcurs și au avertizat că „ar pune în pericol competitivitatea”.
Situația actuală presupune că, în cazul în care proiectul de lege Graham-Blumenthal va fi adoptat și aplicat în forma actuală, până la 12 state membre ar putea fi supuse unui tarif punitiv de 500% atunci când vor vinde pe piața americană. Atât bunurile, cât și serviciile ar putea fi vizate, ceea ce ar fi și mai dureros în ceea ce privește anumite zone ale economiei.
De precizat că acest tarif de 500% ar veni „în plus” față de taxele antisubvenții și antidumping aflate deja în vigoare. Proiectul prevede că sancțiunile primare și secundare ar trebui să rămână în vigoare până când „guvernul Federației Ruse încheie un acord de pace cu Ucraina”.
La Bruxelles, proiectul de lege al Senatului este văzut ca o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, este considerată o inițiativă binevenită de a strânge Kremlinul în clește, ceea ce președintele Donald Trump a refuzat până acum să facă. Dar pe de altă parte, este un risc cu adevărat exploziv, care ar putea exacerba turbulențele transatlantice și ar putea devasta peste noapte sectoarele dependente de exporturi.
Dacă ar fi introduse, aceste tarifele „ar arunca practic o grenadă” chiar în discuțiile comerciale în curs, dintre Comisia Europeană și Casa Albă. Ambele părți au stabilit un termen limită de 9 iulie pentru a se ajunge la un acord. În caz contrar, Trump a amenințat că va aplica un tarif general de 50% pentru toate produsele fabricate în UE și care ajung în SUA.
„Încercăm să ne coordonăm pe cât posibil cu SUA în ceea ce privește sancțiunile, deoarece cu cât ne unim mai mult pe acest front, cu atât putem avea un impact mai mare”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, referitor la proiectul de lege. El nu a comentat efectele devastatoare pe care le-ar putea avea asupra unor părți din economia UE.
Există însă și o sclipire de speranță pentru Bruxelles. Proiectul de lege oferă președintelui posibilitatea de a acorda o derogare de 180 de zile, de la tariful de 500%, unei țări, unui bun sau unui serviciu, atât timp cât acest lucru este justificat de „interese de securitate națională”. Această derogare unică ar urma să fie lăsată în întregime la discreția lui Trump. Președintele ar putea să aleagă pe cine salvează și pe cine pedepsește. Acest lucru ar oferi statelor membre, în mod individual, șansa de a vizita Biroul Oval și de a face lobby pentru o amânare.
Problema punerii în aplicare ar putea, de asemenea, să aibă impact asupra blocului comunitar european. Maria Shagina, senior fellow la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, consideră că punerea în aplicare a tarifelor de 500% ar fi o provocare logistică, dacă nu chiar imposibilă, din cauza numeroaselor țări care cumpără în mod regulat energie rusească. Pe lista de clienți figurează unii dintre partenerii strategici ai SUA, precum India și Turcia.
„Ar monitoriza SUA exporturile acestor combustibili fosili? Și, dacă da, cum? Ar impune interdicții generale asupra tuturor bunurilor importate din țările care importă combustibili fosili ruși? Cum se împacă acest lucru cu un război comercial total împotriva aliaților și adversarilor deopotrivă?”, a spus Maria Shagina, citată de Euronews.com.
Ea a precizat că legea ar trebui privită în contextul politicii americane și al misiunii mult mediatizate și asumate a lui Trump de a ajunge cumva la o înțelegere între Rusia și Ucraina.
„Proiectul de lege nu urmărește să pună presiune din partea Congresului asupra Rusiei, independent de acțiunile lui Trump cu privire la Rusia. Mai degrabă urmărește să sprijine retorica lui Trump cu privire la Rusia”, a declarat Shagina.
