Statele Unite ale Americii și Israelul au atacat Iranul. După mai multe avertismente, Donald Trump și-a pus în practică amenințările, deși negocieril privind programul nuclear nu s-au terminat. Iranienii au amenințat că, dacă SUA vor ataca, atunci și ei vor lovi bazele militare americane din statele vecine.
SUA au atacat Iranul
Acesta este al doilea atac al americanilor asupra iranienilor, după loviturile din iunie 2025, când armata SUA a venit în ajutorul Israelului și a lovit siturile nucleare iraniene. Atunci a fost un război care a durat 12 zile. Acum, în contextul tensiunilor ridicate, Israelul și Iranul s-au asigurat reciproc, prin intermediul Rusiei, chiar din decembrie, că „nu se vor ataca preventiv una pe cealaltă”, potrivit Washington Post.
Mai multe ambasade și-au îndemnat cetățenii să părăsească Iranul, iar Marea Britanie chiar și-a închis temporar ambasada din Teheran.
Tensiunile vin și pe fondul protestelor care au izbucnit pe 28 decembrie, în Iran și au căpătat acum o amploare foarte mare acum. Cetățenii au protestat din cauza situației economice a țării, care a ajuns dezastruoasă. De exemplu, moneda națională a Iranului, rialul, a ajuns într-o situație nemaivăzută, pentru că un dolar a ajuns la 1,4 milioane de riali. Iar sancțiunile americane au adâncit această situație.
Astfel, protestul a debutat ca o grevă a comercianților. Însă situația s-a extins extrem de rapid, iar protestele au cuprins toată țara. Au urmat represalii din partea regimului de la Teheran, soldate cu uciderea protestatarilor și cu tăierea accesului la internet. Drept urmare, Trump a amenințat că va ataca dacă Iranul nu se oprește din aceste crime. Însă șeful Gărzii Revoluționare din Iran (IRGC) a spus că țara sa va răspunde „la momentul potrivit” Statelor Unite și Israelului, pe care le acuză de implicare în tulburările din țară.
Aceasta este cea mai mare mișcare iraniană din ultimii ani. Precedenta a fost în 2022, ca urmare a faptului că tânăra Mahsa Amini a fost ucisă de așa-numita „poliție a moravurilor", pe motiv că nu a respectat codul vestimentar și nu purta cum trebuie acel voal (hijab) care trebuia să îi acopere o parte din față. Au urmat și atunci mișcări ample de stradă, însă nu atât de mari ca acestea de acum. Iar iranienii de rând s-au săturat de privarea de libertățile sociale.
Toate acestea vin pe fondul unei sărăcii accelerate și a unei inflații de peste 40%. Până și apa este raționalizată în unele zone din Teheran, iar curentul este întrerupt frecvent în mai multe cartiere. Lipsa banilor a dus chiar la furturi din magazine.
Dar chiar și așa și chiar și în ciuda amenințărilor SUA, liderul suprem al Iranului Ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că „Republica Islamică nu va da înapoi”. Nu a contat nici „exemplul” dat de Trump prin capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro.
