Republica Moldova ar urma să fie împărțită în trei regiuni, iar cele 32 de raioane să dispară, potrivit unui proiect de reformă teritorial-administrativă. Noua organizare ar urma să ofere mai multă autonomie primăriilor și să faciliteze atragerea fondurilor europene.
În acest fel, Guvernul vrea să renunțe la cele 32 de raioane și să transfere mai multe împuterniciri primăriilor locale. Reforma mai prevede transformarea orașului Taraclia și a localităților învecinate în municipiu. În zonă este concentrată minoritatea bulgară din Republica Moldova. Statutul de municipiu îl păstrează și capitala Chișinău, dar și Bălți, cel mai mare oraș din nordul țării.
De asemenea, autonomia găgăuză, cu o populație de până la 150 de mii de oameni, își păstrează statutul actual. Reforma nu vizează însă regiunea separatistă transnistreană, controlată în mare parte de Federația Rusă. În regiune locuiesc în jur de 370 de mii de oameni.
Proiectul reformei teritorial-administrative urmează să fie examinat de Parlament și va fi pus în practică doar dacă va fi adoptat.
Noua organizare ar putea facilita atragerea fondurilor europene
Anatol Câșlaru, jurnalist Euronews România, explică faptul că propunerea teritorial-administrativă este cea mai amplă de acest fel din ultimele aproape trei decenii, mai exact din 1998, când Moldova a fost împărțită în zece județe. Totuși, țara s-a întors la împărțiterea pe raioane odată cu venirea la putere a Partidului Comuniștilor.
Totuși, subliniază Anatol, noua organizare ar permite atragerea mai multor proiecte regionale și finanțări europene, iar primăriile vor primi mai multe împuternici, căpătând astfel o autonomie financiară.
Anatol Câșlaru, jurnalist Euronews: „Este cea mai importantă reformă teritorial-administrativă din 1998, atunci când Moldova a fost împărțită în nouă și, peste un an, în zece județe, care au existat aproape trei ani de zile. La venirea la putere a Partidului Comuniștilor, județele au fost anulate și s-a revenit la raioanele de tip sovietic, care au fost moștenite încă din perioada sovietică. Acum, este cea mai amplă reformă, care prevede împărțirea Moldovei în trei regiuni, lăsând deoparte regiunea separatistă, deși apar critici în acest scop, că era important, spun unii analiști, ca și regiunea separatistă, chiar dacă nu este controlată în momentul actual de autoritățile constituționale, să fie parte a reformei pentru o eventuală reintegrare a Republicii Moldova.
Practic, aceste 32 de raioane dispar, rămân aceste trei regiuni, care vor avea mai mult funcția de administrare și de atragere a investițiilor, pentru că, în prezent, raioanele sunt foarte mici. Nu pot atrage, de exemplu, finanțări de la UE. Cele trei regiuni mari pot participa la proiecte regionale de atragere a investițiilor din UE. De asemenea, primăriile locale primesc mult mai multe împuterniciri. De fapt, se vorbește despre o autonomie financiară și parțial politică a primăriilor, ceea ce le va face să fie jucători mai importanți și să participe direct la administrarea treburilor localităților”.
Declinul demografic, unul dintre motivele reformei administrative din Republica Moldova
Anatol Câșlaru, jurnalist Euronews, explică faptul că reforma administrativă este deja precedată de un proces prin care primăriile se pot uni voluntar pentru a forma localități mai mari. Aproximativ 300 de primării și-au dat până acum acordul pentru astfel de comasări.
Reforma este determinată și de declinul demografic al Republicii Moldova, unde, potrivit jurnalistului Euronews, mai locuiesc aproximativ 2,3 milioane de persoane, în timp ce peste un milion sunt plecate în străinătate. Unul dintre obiective este reducerea presiunii asupra bugetelor locale și a bugetului central.
Anatol Câșlaru, jurnalist Euronews: „Trebuie să menționăm că, în paralel, în prezent, în Republica Moldova se duce o semi-reformă. Multe dintre primării se pot uni benevol și pot crea, în baza mai multor sate, localități mult mai mari. Deja 300 de primării și-au dat acordul de a se uni benevol și a crea unele localități mult mai mari. În prezent, în Republica Moldova sunt aproximativ o mie de primării, iar finanțarea acestor primării este destul de complicată. Asta, de fapt, este esența reformei: să se renunțe la aceste peste o mie de primării și aceste 32 de consilii și de președinți raionali, care iar consumă mult din buget.
Reforma administrativă este și sub presiunea situației demografice. Țara parcurge una dintre cele mai abrupte scăderi ale populației din Europa. Acum, în prezent, locuiesc aproape 2,3 milioane de oameni. Peste un milion sunt plecați peste hotare, iar regiunea transnistreană nu este controlată. Unul dintre principalele obiective ale reformei este de a reduce presiunea pe bugetul local și central al Republicii”.
