Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

Trei nave comerciale au fost lovite în Marea Neagră în numai două zile, însă ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune în exclusivitate pentru Euronews România că incidentele trebuie privite în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina. Potrivit acestuia, intensitatea confruntărilor din regiune produce efecte inclusiv în zona economică exclusivă a României și în apropierea apelor teritoriale.

Întrebat dacă mai poate fi vorba despre incidente izolate sau dacă există deja un pericol în Marea Neagră, Radu Miruță a spus că astfel de evenimente se produc constant în zona în care se desfășoară războiul.

„Sunt incidente izolate, sunt incidente care se întâmplă constant într-o Mare Neagră în care, pe o suprafață din ea, în zona desfășurării conflictului dintre Rusia și Ucraina, este pur și simplu război”, a declarat Radu Miruță.

Miruță: „Sunt consecințele unui război care se desfășoară în proximitatea României”

Ministrul interimar al Apărării spune că, în funcție de intensitatea și frecvența incidentelor, efectele războiului pot ajunge și în zona economică exclusivă a României sau Bulgariei.

El a amintit inclusiv cazurile în care fragmente de drone au ajuns în apropierea teritoriului României.

„Am văzut resturi de dronă și în zona apelor teritoriale, adică mult mai aproape de țărm. Este o consecință a activității intense care se desfășoară în Marea Neagră, în zona dintre Rusia și Ucraina”, a explicat ministrul.

Radu Miruță spune că efectele războiului pot fi observate inclusiv la gurile Dunării.

„Cine spune că acest război nu există să se uite la țărmul Mării Negre, să se uite la gurile de vărsare ale Dunării, acolo unde colegii noștri de la MApN mai colectează frecvent resturi de drone, nave scufundate, avioane de vânătoare românești care doboară drone care ajung în spațiul nostru aerian. Sunt consecințele unui război care se desfășoară în proximitatea României, ale cărui consecințe le vedem proporțional cu intensitatea cu care se desfășoară în zona de front”, a declarat Radu Miruță.

Miruță: România a trimis un avion de vânătoare înarmat la 160 de kilometri în Marea Neagră

Întrebat despre riscurile pentru companiile de transport și despre posibilitatea ca acestea să înceapă să ocolească anumite zone ale Mării Negre, ministrul interimar al Apărării a spus că România își apără interesele economice.

Miruță a dat exemplul unei intervenții care ar fi avut loc în urmă cu aproximativ trei săptămâni.

„România își apără interesele economice, după cum ați văzut până acum. Acum trei săptămâni, România a trimis un avion de vânătoare înarmat 160 de kilometri în adâncime în Marea Neagră. Nu s-a întâmplat în ultimii ani niciodată acest lucru și a și tras în acea dronă marină”, a spus Radu Miruță.

Potrivit ministrului, intervenția arată „determinarea MApN de a răspunde la astfel de provocări”.

În ceea ce privește unul dintre incidentele recente cu o navă comercială, Miruță a precizat că acesta nu s-a produs în apele teritoriale ale României.

„Marea Neagră are de două ori suprafața României. Nu este în zona apelor teritoriale, unde există altfel de obligații”, a explicat ministrul.

Cum sunt protejate infrastructura critică și navigația în Marea Neagră

Radu Miruță a subliniat că nu orice incident produs în Marea Neagră intră în responsabilitatea statului român.

În cazul infrastructurii critice, ministrul spune că legislația stabilește responsabilități clare. În timp de pace, protecția acestor obiective revine structurilor Ministerului Afacerilor Interne și Poliției de Frontieră, care pot solicita sprijinul Ministerului Apărării.

„Noi suntem într-o colaborare foarte bună cu cei de la MAI. Pe situația de ieri din zona economică exclusivă a Mării Negre, MAI nu a cerut sprijin MApN”, a spus Miruță.

România cooperează, de asemenea, cu Bulgaria și Turcia pentru crearea unor trasee sigure pentru navigație și pentru protejarea infrastructurii critice.

Ministrul a precizat că această cooperare a fost extinsă în acest an și asupra infrastructurii critice a fiecărui stat.

„Astea sunt punctele care ne interesează să fie protejate și asta se întâmplă”, a spus Radu Miruță.

În funcție de tipul amenințării, autoritățile pot suplimenta mijloacele de supraveghere și apărare.

„Dacă sunt drone marine, există patrulări suplimentare și radare suplimentare. Dacă sunt drone aeriene, avem dispozitive aeriene, astfel încât în zonele în care considerăm că riscul este foarte mare să avem o concentrare mai mare a lor”, a explicat ministrul.

Radu Miruță, despre „drone wall”: „La nivel tehnic nu există un zid care să aibă o garanție permanentă”

Ministrul interimar al Apărării a vorbit și despre conceptul european de „drone wall”, prezentat drept o soluție pentru consolidarea apărării împotriva dronelor.

Miruță avertizează că nu trebuie înțeles ca un zid propriu-zis care ar putea oferi protecție permanentă împotriva tuturor tipurilor de drone.

„Este o exprimare la nivel de poezie. La nivel tehnic, nu există un zid care să aibă o garanție permanentă”, a declarat Radu Miruță.

Potrivit ministrului, sistemele de apărare pot fi eficiente împotriva anumitor tipuri de drone, însă tehnologia evoluează permanent.

„Există capabilități care opresc un anumit tip de drone. Cum tehnologia dronelor evoluează, ce era acum un zid în câteva zile nu mai este un zid, pentru că este aceeași luptă de virus și antivirus”, a explicat ministrul interimar al Apărării.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE