Guvernul a finalizat seria celor trei pachete de reforme asumate pentru reducerea cheltuielilor publice. Ordonanța privind reforma în administrație a fost deja trimisă la Monitorul Oficial pentru publicare, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
Aproape 20.000 de posturi din administrație vor fi tăiate. Dar șase domenii sunt exceptate: seviciile, apărarea, internele, educația, sănătatea și cultură. În acest context, economiile obținute prin noul pachet de măsuri sunt cu cel puțin două miliarde de lei mai mici decât cele estimate inițial. Mai multe instituții, primării și alte domenii considerate esențiale au fost exceptate, sau au primit derogări pe motiv că au operat deja de anul trecut restructurările cerute.
În același timp, solicitările de fonduri de la bugetul central nu au scăzut. Și pot afecta ținta de deficit, de 6,2% din PIB în acest an.
Primarii au păreri împărțite referitoare la adoptarea pachetului 3 de măsuri fiscale
Primarii au păreri împărțite. Cei care și-au eficientizat deja costurile de funcționare susțin politica de reducere a cheltuielilor. Cu bugete mult mai sărace, edilii de comune au o cu totul altă părere.
Călin Bibarț, primarul municipiului Arad: „Am cam blocat toate angajările, ceea ce a făcut ca, anul trecut, când am avut o reducere de 10% față de numărul maxim, în anul 2025, care s-a închis, fondul de salarii al primăriei raportat la buget a fost de sub 12%. Un alt indicator este gradul de colectare a taxelor și impozitelor. Tot pe 2025, ca să dau un exemplu de la Arad, acest grad de colectare a fost de 97%. Gândiți-vă că sunt UAT-uri în România care nu-l au nici 50%.”
Constantin Toma, primarul municipiului Buzău: „Această lege, pentru Buzău, este nemaipomenită, pentru că avem deja vreo 40% mai puțin personal. Înseamnă că vom câștiga mai mulți bani și vom avea mai mulți bani pentru infrastructura din oraș. Este un pas mic, dar în direcția bună. Trebuie să urmeze și alții, poate chiar și reforma administrativ-teritorială, foarte necesară în momentul ăsta."
Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România: „Este o formă de împuținare a satelor, pentru că actualul premier - trebuie să spun cu tot regretul - parcă urmărește golirea satelor. Avem un nivel al salarizării inferiori orașelor. Automat, persoanele de la noi pleacă către orașe sau municipii sau în altă parte".
Ce economii ar urma să fie făcute
Efectele ordonanței de urgență privind reducerea cheltuielilor în administrația publică arată bine pe hârtie.
„Acest sistem generează 12.794 de posturi ocupate reduse. De asemenea, 26.802 posturi vacante reduse și un număr de reducere a consiliilor personali ai celor aleși în funcție de demnitate la nivel local, de 6102 posturi. În total 45.698 de posturi, dar care, cum vă spuneam, o parte sunt vacante, o parte sunt posturi ocupate”, a precizat premierul Ilie Bolojan.
În realitate însă, excepțiile de la tăieri în zona de personal și a bugetului de salarii curg pe bandă rulantă. Educația, Sănătatea, Cultura, ministerele și instituțiile de forță din zona de apărare, securitate și ordine publică trebuie să vină cel mult cu tăieri de cheltuieli generale. Alte ministere, precum Agricultura și Economia, invocă reducerile aplicate anul trecut. Ministere precum Energia și Munca nu vor fi silite să vină cu o diminuare de zece procente a bugetelor de cheltuieli salariale, pe motiv că l-au redus deja cu 5-6 procente în 2025. Un sfert din primăriile din țară scapă și ele.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării: „Există 731 de unități administrativ-teritoriale care nu vor fi afectate de reduceri de posturi ocupate, ceea ce înseamnă că sunt cel puțin o pătrime din UAT-uri care și-au gestionat în mod corect, echilibrat, eficient resursa umană”.
Efectul acestor excepții și derogări? Mai puține economii la buget decât cele preconizate inițial. O situație recunoscută și de șeful Executivului.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „În toamna anului trecut, când s-au demarat aceste discuții cu privire la reducerea cheltuielilor bugetare, guvernanții sperau să obțină economii cifrate la 3,6 3,8 miliarde de lei în 2026 și în jur de 5,8 miliarde de lei în 2027."
Ilie Bolojan, premierul României: „În ce privește impactul financiar al acestor măsuri, acesta este de 1,6 miliarde de lei pentru 2026, iar din 2027, fiind vorba despre efectul acestor măsuri pe unul întreg an, impactul va fi de 3 miliarde de lei."
Pentru analiști, adoptarea acestor măsuri reprezintă doar un mic pas din reforma necesară în administratie.
Christian Năsulea, analist economic: „S-au făcut niște pași, însă nu s-a reușit încă să ajungem să avem măcar o perspectivă despre cum vom face în așa fel încât primăriile să poată să funcționeze într-un mod sustenabil. Practic, ar fi mai bine să fie lăsate comunitățile puse în fața faptului că nu au bani, dacă aceasta este situația, și lăsate să decidă cum se vor restructura."
Pe lângă economii mai mici decât cele sperate, lucrurile sunt mult mai complicate pentru Palatul Victoria când vine vorba de negocierile pentru noul buget. PSD cere 3 miliarde de lei pentru măsuri de solidaritate sociale și peste 40 de miliarde pentru cofinanțarea proiectelor de infrastructură pe fonduri europene. La rândul lor, primarii solicită continuarea plăților pentru programele Anghel Saligny și CNI la nivelul din 2025. Plus 63% din încasările impozitului pe venit și pe TVA la nivel local, la pachet cu crearea unui fond de solidaritate pentru primăriile fără bani proprii.
