Președintele interimar, Ilie Bolojan, anunță că următorul Guvern va avea o misiunea foarte clară: redresarea economiei și reducerea deficitului bugetar. El spune că noul Executiv, indiferent de culoarea politică, va trebui să reducă drastic cheltuielile statului și să atragă cât mai multe fonduri europene.
În direct la Euronews România, Ilie Bolojan a spus și că îl va vota pe Nicușor Dan pe 18 mai.
Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:
- Importanța alegerilor - „Alegerile prezidențiale sunt o miză importantă pentru România, pentru că președintele, alături de Guvern, este unul dintre polii de putere în România, reprezintă țara în extern, dă direcții de dezvoltare în intern, el proiectând practic și o percepție asupra țării. Președintele nu vine doar cu numele, ci și cu percepția despre el, prin declarațiile făcute, prin realizările făcute, dacă a realizat ceva, prin faptele dinainte de a fi președinte. Aceste atribute vin într-un moment important pentru România, în care suntem într-o situație mai aparte. Avem o criză bugetară, în sensul în care am cheltuit, de mulți ani, mai mult decât ne-am putut permite. Acest deficit îl finanțăm din credite și miza foarte importantă pentru noi este să ne asigurăm în continuare finanțarea deficitului. A doua chestiune este să menținem ratingul României la nivelul actual, pentru că asta înseamnă încredere în țara noastră, pentru investitori și creditori. Și toate acestea țin și de o stabilitate politică. Deci alegerea președintelui, făcându-se în acest context, fac ca miza acestor alegeri să fie mai importantă decât alte alegeri, când țara era mult mai stabilă, când nu aveam turbulențe în plan extern. De aceea, aceste alegeri sunt mai importante decât alte alegeri."
- Cauzele care au dus la această situație - „Cred că au fost trei factori. Cel mai important factor înseamnă aceste deficite, care sunt acumulate de ani de zile. Aceasta este realitatea. În condițiile în care ai niște deficite mari, ai o vulnerabilitate și orice fel de semnale care sunt de natură a genera o anumită instabilitate, nu fac decât să îngrijoreze piețile, care își manifestă această îngrijorare prin perturbațiile care sunt declanșate pe aceste piețe. Al doilea factor cred că a fost rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, o anumită îngrijorare legată de ceea ce se va întâmpla în turul 2. Nu în ultimul rând, a fost și demisia prim-ministrului, pentru că piețele sunt foarte sensibile la zona de instabilitate politică, iar Guvernul României are un rol important în ceea ce înseamnă angajamentele țării noastre, accesarea fondurilor europene, etc. Sper că lucrurile se vor reașeza, astfel încât, din acest punct de vedere, să nu mai avem și aceste perturbații care pot să complice lucruri."
- Misiunea guvernului, după alegerile de pe 18 mai - „Va fi o misiune foarte dificilă, pentru că, pe fondul acestor deficite mari, ce am reușit noi de la începutul acestui an a fost să nu creștem deficitul. Ordonanța mult-hulită, 'ordonanța-trenuleț', care a fost aprobată la finalul anului trecut, a plafonat anumite indexări, dar nu a scăzut cheltuieile. Suntem la jumătatea anului în perioda imediat următoare și nu am reușit să scădem dificitul. Ca atare, va fi o misiune destul de neplăcută pentru viitorul guvern, indiferent cine va fi în guvernare, să ia aceste măsuri care să ne ducă la o scădere a deficitului. Cu cât gradul de îndatorare a unei țări crește, cu atât este mai dificilă finanțarea acestei datorii, cu atât dobânzile cresc și spațiul de manevră pe care îl poate avea orice fel de guvern când gradul de îndatorare crește este tot mai mic și devine de fapt o agenție de plăți. Și nouă ne-a crescut, în această perioadă, gradul de îndatorare și e nevoie să limităm creșterea acestui grad de îndatorare. Guvernul trebuie să ia aceste măsuri în a doua jumătate a anului, pentru sănătatea bugetelor țării. Asta ar trebui să acționeze pe două pârghii. În primul rând, o scădere a cheltuielilor, dar această chestiune a fost amânată ani de zile. În general, în perioade pre-electorale, niciun fel de guvern nu are apetență pentru a lua astfel de măsuri. Ele oricum nu-și arată efectele decât pe termen mediu, deci o reducere de cheltuieli nu se poate face de pe o zi pe alta. În condiții normale, ar trebui ca, după ce ai făcut toate reducerile de cheltuieli, după ce ai făcut analiza fiecărei instituții și ai ajuns la un stat eficient, cum noi nu suntem astăzi în multe domenii, atunci, dacă nu ai alte posibilități, poți să reduci investițiile. Sau dacă vrei să le menții, nu ai decât să crești taxele. Suntem în această situație în care există această problemă. Ea este dublată de problemele pe care România le are în raport cu Comisia Europeană. Aici avem două probleme. Pe de o parte, absorbția de fonduri europene, care este condiționată de anumite reforme. Pentru că am întârziat aceste reforme, sumele pe care le-am absorbit din PNRR sunt destul de mici. E nevoie de o accelerare a acestor reforme, ca să ne putem trage banii europeni. Acești bani sub formă de granturi este absolut necesar să-i atragem, pentru că înseamnă finanțarea investițiilor, crearea de condiții de dezvoltare în anii următori. Iar a doua problemă este consolidarea fiscală. Toate țările europene care au deficite mari, ca România, cu 9%, au făcut aranjamente cu Comisia Europeană, pentru că asta este regula în toată UE, pentru a evita o situație asemănătoare cu cea a Greciei, în care ajungi în incapacitate de plată. Și ne-am angajat că vom face anumite consolidări pe care, din păcate, le-am amânat. E nevoie de un dialog cu Comisia Europeană, pentru a clarifica acest aspect, e nevoie să avem un guvern cât mai repede posibil, după alegerile prezidențiale, pentru că termenele de raportare sunt luna iunie. Va fi o lună importantă. Indiferent cine va fi la guvernare, va fi o mare provocare. Pentru asta, e necesară o majoritate stabilă, nu un guvern minoritar. Noi avem o structură de organizare, care este ca o mașină care are două volane: unul este la guvern, iar celălalt este la președinte. În condițiile în care cei doi șoferi nu conduc cât de cât într-o variantă care se conjugă, atunci mașina riscă să o ia în gard. Va fi un spațiu de un an și jumătate-doi ani, până în 2027, când nu mai sunt alegeri și, teoretic, apetența de marketing politic sau de soluții amânate sau care dau bine electoral va fi destul de scăzută. Ar fi păcat să ratăm această perioadă, pentru că am putea să facem niște corecții importante."
- Creșterea cheltuielilor cu apărarea - „Avem un război la graniță și orice român rațional începe să înțeleagă că apărarea nu mai este un serviciu gratuit. Faptul că suntem o țară sigură nu este o chestiune care vine de la sine. Apărarea înseamnă și niște costuri. Una din perspectivele diferite pe care SUA, în calitate de contributor la NATO - care este scutul nostru de apărare - a fost reproșul, pe bună dreptate a liderilor europeni, că, în timp ce SUA au peste 3% din PIB pentru cheltuieli de apărare, din care o parte se duc la apărarea Europei, statele europene au ajuns la 2-2.3% și e nevoie de o creștere a bugetelor. Noi fiind cei mai apropiați de zona de conflict, alături de Polonia și țările baltice, percepem acest pericol destul de puternic. Deci România, ca și celelalte țări, va trebui să-și crească bugetele de apărare. Este o realitate pe care nu o putem nega. Pentru a crește cheltuielile de apărare, avem două-trei posibilități. Prima este în continuare să alocăm bani din bugetul de stat, pe care, din păcate nu prea îi avem. Sau să luăm credite, dar creditele pe care le ia astăzi România au niște dobânzi mari și nu în condiții avantajoase. UE, pentru a susține toate țările să-și crească bugetul, a creat această clauză care îți permite ca o creștere de până la 1.5% să nu fie înregistrată ca deficit suplimentar - dar acesta e un artificiu contabil. Într-o formă sau alta, tot trebuie suportate, în termeni reali, acele costuri. Analizând aceste date, la propunerea Ministerului de Finanțe, decizia pe care am luat-o, ca țară, a fost să asigurăm această creștere de bugete. În ritmul în care se va stabili, vom fi alături de partenerii americani și europeni, în această echipă, pentru că ne apărăm în primul rând pe noi. Ideea e să accesăm acest credit pe care UE l-a pus la dispoziție țărilor. De ce? E un credit în care plătim dobânzi de trei ori mai mici decât cele luate de pe piața liberă. Și e un credit care are o perioadă de grație de zece ani și poate fi rambursat în până la 40 de ani."
- Pe cine susține în turul 2 al alegerilor prezidențiale - „Întotdeauna, încă de la Primăria Oradea, i-am obișnuit pe cetățeni să le spun cu cine votez. Înțelegând că ei nu sunt o masă de manevră, că fiecare om are o opțiune pe care o respect, analizând candidații care au mai rămas în cursă, eu îl voi vota pe Nicușor Dan la funcția de președinte. Consider că este candidatul care dă garanții ferme vizavi de percepția asupra României și că are capacitatea - având și experiența de la Primăria Capitalei - să poarte un dialog civilizat cu forțele politice, indiferent de orientarea lor, astfel încât să se găsească o masă critică pentru a duce România înainte."
- Ar accepta Bolojan funcția de premier, dacă Nicușor Dan i-o va propune? - „Orice președinte al României este conștient că, pentru a avea o bună guvernare a țării, înseamnă să ai un guvern funcțional și format din profesioniști. Atunci, eu nu sunt adeptul marketingului electoral, ci sunt adeptul să le spunem oamenilor lucrurile corect și cinstit. Guvernul României va fi format de o majoritate parlamentară. Din păcate, astăzi suntem într-o situație de interimat. Ar fi fost bine ca, imediat după demisia premierului Ciolacu, să se poată forma cât mai repede un guvern, pentru că și instabilitatea pe multe poziții dă o senzație de îngrijorare pe piețele externe. Acest guvern se va forma după alegeri, situație în care alegerea premierului depinde, în primul rând, de o majoritate parlamentară. Orice om responsabil înțlelege că va fi o perioadă dificilă și, fără o majoritate parlamentară, oricine va accepta poziția de premier nu va putea să facă lucrurile dacă nu are o susținere în parlament. Asta înseamnă că ai gândit o măsură de reformă în guvern, ai emis o ordonanță ca să intre imediat în vigoare și asta înseamnă că această ordonanță trebuie să aibă susținere în Parlament. Dacă ea este măcelăriră, lucrurile arată foarte rău și o intenție bună se poate termina foarte prost. Deci nu guverne minoritare, ci guverne formate de o majoritate. Oricine acceptă o astfel de poziție de decizie trebuie să se gândească nu la mândria de a fi pe un anumit post, ci la responsabilitatea mare pe care o ai când accepți un post. Și trebuie să vezi dacă condițiile pentru a performa, pentru a face ceva sunt respectate. Eu, personal, sunt dispus să purtăm o discuție cât se poate de serioasă cum să respectăm aceste chestiuni. Nu este doar o problemă de cine este premier, ci de a face un guvern cu cei mai buni oameni pe care îi au aceste partide din viioarea coaliție. Dacă nu ai o echipă puternică, nu poți performa. Așteptând un salvator, nu va da rezultate. Cu cât se va forma un guvern mai repede, cu atât mai bine. Voi participa, ca președinte interimar al PNL, la aceste discuții. Cu toate slăbiciunile, suntem totuși un partid responsabil. Alături de celelalte forțe politice, avem și noi o răspundere pentru situația în care este România astăzi și trebuie să corectăm România și să o ducem în direcția bună. Cred că discuțiile pot începe înainte de depunerea jurământului de către noul președinte. Odată ales, cu siguranță el se poate implica măcar informal în aceste discuții, astfel ca, după ce depune jurământul, imediat să se deruleze procedurile de tip birocratic standard, ca să nu se mai piardă o săptămână."
- Are vreun regret pentru că nu a candidat la președinție? - „Nu am acest regret, pentru că nu mi-am propus nici să ajung președinte interimar, a fost o conjunctură. Problema nu e să fii într-o funcție sau alta, ci problema este că, pe orice funcție ești, să fii cea mai bună variantă a ta posibilă și să faci ceea ce ține de tine. Am mai spus că schimbarea țării noastre nu o face un președinte salvator, un premier salvator. Fiecare are un rol importat, dar nu fac ei schimbarea. În general, guvernele creează condiții pentru ca oamenii dintr-o țară să facă performanță, să fie ei actori ai schimbării. Dacă la Primăria Oradea am reușit să schimb lucrurile, nu este pentru că acest lucru mi s-a datorat mie, ci pur și simplu pentru că am creat condiții ca oamenii să schimbe orașul. Și asta s-a întâmplat. Pe orice post ești, trebuie să faci lucrurile maxim posibil de bine, în condițiile pe care le ai. Fiecare român este un factor al schimbării. Schimbarea este o sumă de schimbări mici."
Știrea inițială:
Ilie Bolojan, la Euronews România, de la ora 13:00
Bolojan și-a preluat mandatul pe 12 februarie și îl va încheia după 18 mai, data turului 2 al alegerilor prezidențiale. După acea dată, Ilie Bolojan se va întoarce la șefia Senatului.
De precizat că Ilie Bolojan a fost menționat de Nicușor Dan ca posibil prim-ministru, în cazul în care actualul primar general al Bucureștiului devine președinte al României. Evident, dacă Bolojan va accepta propunerea lui Nicușor Dan. Practic, cei doi ar urma să facă un schimb de locuri.
Cu o zi înainte, pe 11 mai, Ilie Bolojan a transmis un mesaj cu privire la împlinirea a 148 de ani de la proclamarea zilei independenței statului român.
„România are nevoie de înţelepciunea fiecăruia dintre cetăţenii săi. Sărbătorim astăzi 148 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a României şi 144 de ani de la încoronarea lui Carol I şi proclamarea ţării noastre ca regat, paşi esenţiali în formarea şi consolidarea statului român modern. Le datorăm recunoştinţă şi respect celor care au pus bazele României ca stat suveran, unit şi demn. Datorită înaintaşilor noştri, poporul român şi-a câştigat dreptul de a-şi decide propriul destin.
Valorile care le-au făcut posibile – libertatea, demnitatea, unitatea şi suveranitatea – ne ghidează şi astăzi ca naţiune. Avem datoria să le păstrăm, să le apărăm şi să le transmitem generaţiilor viitoare. Prin solidaritate şi unitate vom reuşi să trecem peste actuala perioadă complicată, astfel încât România să îşi continue parcursul european", a spus Bolojan, în mesajul său.
