Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Presa britanică anunță că Răzvan Burleanu ar putea deveni președinte UEFA. Scenariul prin care șeful FRF poate ajunge în conducerea forului european

Publicat de: Sorin Rusu

Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, ar putea deveni președinte al UEFA. Anunțul a fost făcut de publicația britanică The Independent, iar informația a răsunat imediat în presa sportivă din România și nu numai.

Răzvan Burleanu, președinte UEFA?

"Șef, din 2014, al Federației Române, Burleanu este văzut drept un administrator excelent și responsabil. În plus, are puternice legături cu fotbalul, fiind fiul fostului jucător de primă ligă Gheorghe Burleanu. A jucat fotbal, la rândul său, la nivel de juniori și are doctoratul în management organizațional. A activat în politica din România și în mai multe grupuri de lucru de la UEFA. Burleanu a fost ales în Consiliul FIFA în aprilie 2021", a scris publicația citată, care precizează că nemulțumiri la nivel ridicat în UEFA.

"Există opoziţie faţă de menţinerea lui Ceferin la putere şi există un nou sprijin pentru românul Răzvan Burleanu. Sprijinul pentru Burleanu apare din cauza planurilor pe termen lung ale preşedintelui UEFA, Aleksander Ceferin, care provoacă divizare", susține The Independent.

Ce pregătesc niște vicepreședinți ai UEFA

Burleanu, în vârstă de 39 de ani, ar urma să-l înlocuiască pe actualul președinte al forului european, slovenul Aleksander Ceferin, care se confruntă cu unii contestatari chiar în cadrul UEFA. Totul din cauza dorinței sale de a modifica statutul organismului pe care îl conduce și de a obține asfel un nou mandat de patru ani, ceea ce este considerat "mișcare nedemocratică".

Ceferin, care îşi încheie mandatul în 2027, a propus ca statutul să fie modificat înaintea congresului UEFA, care va avea loc la Paris, pe 8 februarie 2024. Pentru asta, el are nevoie de votul majorității, adică de cel puțin 28 dintre cei 55 de membri.

Argumentul slovenului este că primul său mandat nu a fost unul complet, din cauza situației de la acea vreme. Mai exact, în septembrie 2016, atunci când și-a început mandatul, el l-a înlocuit pe președintele de atunci, Michel Platini, care se confrunta cu acuzații de corupție și care a fost suspendat și condamnat ulterior.

Astfel, primul mandat al lui Ceferin a fost de doar doi ani și jumătate, iar el consideră că nu ar trebui luat în calcul, pentru că nu e complet. Din acest motiv, el își dorește să rămână la conducerea UEFA până în 2031. Asta cu toate că, la momentul instalării sale, el a promis că nu va modifica statutul și a stabilit limita de trei mandate, chiar la primul lui Congres ca președinte al UEFA.

Vicepreședinții UEFA îl contestă pe Ceferin. Burleanu, văzut drept înlocuitorul perfect

Contestatarii acestei modificări a statutului sunt conduşi de britanicul David Gill, un membru de zece ani în Comitetul Executiv al UEFA, din partea Ligii Engleze. El vrea să evite o nouă "dictatură" în cadrul forului de la Nyon, așa cum a fost considerată cea a lui Platini.

  • Din 2017, Răzvan Burleanu este membru în câteva grupuri de lucru ale UEFA, iar pe unele le-a și coordonat. Din aprilie 2021, el a fost ales membru în Consiliul FIFA.
  • Răzvan Burleanu conduce Federația Română de Fotbal din 2014. În 2018 și 2022, el a fost reales.

În septembrie 2023, în ședința Consiliului Executiv al UEFA, Răzvan Burleanu, alături de trei vicepreședinți ai UEFA, a fost printre cei care s-au opus reintegrării naționalelor de juniori U17 masculine și feminine ale Rusiei, după ce fuseseră excluse din toate competițiile, la toate categoriile de vârstă, ca urmare a războiului din Ucraina. Cei trei vicepreședinți UEFA au fost polonezul Zbigniew Boniek, englezul David Gill și galeza Laura McAllister, care, prin abținerea de la vot, s-au opus planului de a reaccepta Rusia, potrivit Sky Sports.

Dar ceilalți doi vicepreședinți, italianul Gabriele Gravina și suedezul Karl-Erik Nilsson, au votat pentru întoarcerea Rusiei, alături de alți membri. În cele din urmă, s-a votat ca Rusia să fie reprimită în turneele europene la nivelul selecționatelor de juniori U17 masculine și feminine, iar unul dintre susținători a fost chiar Ceferin, care a spus că "tinerii nu pot plăti pentru deciziile adulților." Numai că, în octombrie, Ceferin a cedat presiuniulor imense și a dat înapoi, iar rușii au rămas suspendați.

Chiar dacă Burleanu nu a avut drept de vot, el a susținut un discurs în care a explicat de ce nu trebuie reprimiți rușii în organizațiile fotbalului internațional și a spus că FRF refuză să participe cu Rusia în competiții, așa cum FRF a și anunțat în mod oficial. Același lucru l-au susținut și Ucraina, Anglia, Polonia, Suedia, Danemarca, Finlanda sau Letonia. Ca membru al Consiliului FIFA, șeful FRF poate asista la reuniunile Comitetului Executiv UEFA, însă nu are drept de vot.

Mircea Sandu și Ionuț Lupescu, români care au deținut funcții în UEFA

Printre românii care au mai avut funcții în UEFA sunt Mircea Sandu și Ionuț Lupescu.

Sandu, fost șef al FRF în perioada 1990 - 2014, a fost membru în Comitetul Executiv al UEFA din 2007 până în 2015. În total, el a avut funcții la UEFA timp de 23 de ani.

În 2014, după plecarea de la FRF, Mircea Sandu a fost aproape de a obține funcția de vicepreședinte al UEFA. Dacă ar fi rămas președinte de onoare al FRF și dacă ar fi primit sprijin din partea noului președinte de atunci, Răzvan Burleanu, Mircea Sandu ar fi putut deveni vicepreședinte la UEFA, după ce Michel Platini câștigase alegerile de președinte al forului european.

Celălalt român care a mai deținut funcții în cadrul UEFA, Ionuț Lupescu, a fost șef al Comisiei Tehnice UEFA din 2012 până în 2018. A demisionat pentru a candida la președinția FRF, iar apoi a revenit în cadrul UEFA, în 2019, dar pe altă funcție și s-a ocupat de relația cu alte confederații, pentru dezvoltarea pe partea tehnică.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE