Guvernul interimar, condus de Cătălin Predoiu, a aprobat un memorandum prin care se poate face renegocierea Planului de Redresare și Reziliență al României (PNRR). Astfel, se încearcă evitarea riscului unei penalizări de 13,7 miliarde de euro și nu numai.
Memorandum de renegociere a PNRR, aprobat de Guvernul interimar
În momentul de față, situația este una dificilă, agravată și de faptul că România are de câteva zile un Guvern interimar cu atribuții limitate, care nu poate lua decizii în zona de politici publice, nu poate veni cu Ordonanțe de Urgență sau proiecte de legi, inclusiv pe asumarea angajamentelor țării noastre prin PNRR.
Joi, a fost aprobat Memorandumul prin care ministrul de resort, Marcel Boloș, are mână liberă să continue tentativa de renegociere și modificare a Planului de Redresare și Reziliență al României (PNRR), în special pentru a evita plata unor penalități pe proiectele de investiții deja finanțate cu acești bani, dar care nu au ajuns la nivelul de maturitate dorit. Sunt proiecte de investiții, în prezent, în valoare de peste cinci miliarde de euro, care cel mai probabil nu vor fi finalizate până în august 2026. Se încearcă astfel înlocuirea lor cu proiecte naționale, finanțate de la bugetul de stat, însă sunt șanse mici ca cei de la Comisia Europeană să accepte această înlocuire.
Întârzierea reformei fiscale cerute de Comisia Europeană riscă să ducă la suspendarea fondurilor europene
În acest context, statul român ar vrea ca în cererea de plată numărul 4 din PNRR să obțină acordul Comisiei Europene pentru a devansa 55 de jaloane considerate deja îndeplinite, ca să putem obține 5,7 miliarde de euro în total. Însă, totul ar putea fi aruncat în aer de mult amânata reformă fiscală - cerută de Comisia Europeană până la începutul lunii iunie, când reprezentanții de la Bruxelles fac evaluarea măsurilor luate de țara noastră pentru reducerea deficitului bugetar pe următorii șapte ani - pentru că neîndeplinirea acestor măsuri fiscale echivalează în momentul de față cu inițierea procedurilor de suspendare atât a plăților pe PNRR - 19 miliarde de euro -, cât și a plăților din politica de coeziune - alte 44 de miliarde de euro.
Potrivit surselor Euronews, această reformă fiscală ar fi trebuit realizată încă din aprilie, însă din considerente electorale, având în vedere campania pentru prezidențiale, Guvernul Ciolacu a amânat-o. Planul de reformă fiscală ar fi trebuit să ducă la reducerea cheltuielilor și la creșterea veniturilor cu 1,7% din PIB, aproximativ 23 de miliarde de euro.
Surse: Ce prevede draftul de reformă fiscală. TVA ar putea crește la 21%
Potrivit surselor Euronews, motivul pentru care pachetul de reformă fiscală nu a fost realizat este că ar fi provocat efecte electorale nepopulare. În draftul de reformă fiscală, deja existent și convenit inclusiv cu reprezentanți ai Comisiei Europene, potrivit surselor Euronews, sunt prevăzute următoarele:
- Creșterea TVA de la 19% la 21%;
- Impozitul pe veniturile din dividende, crescut la 12%;
- Creșterea rovinietei pe drumurile publice;
- 19% impozit pe profit;
- Creșterea cotei de TVA, la alimente, medicamente, panouri fotovoltaice, locuințe sociale, de la 5% la 9%.
