Muncitorii asiatici sunt refuzați de medicii din România pentru că nu ar apărea în sistem ca asigurați. Totuși ei plătesc aceleași contribuții precum cetățenii români. Mii de oameni sunt afectați din cauza lipsei de comunicare între instituțiile statului care gestionează problema străinilor aflați pe teritoriul României.
Umesh a venit din Sri Lanka în România în urmă cu trei luni și s-a angajat ca mecanic într-un service auto. Are contract de muncă și contribuie lunar la sistemul public de sănătate.
La sfârșitul lunii trecute, unul dintre picioare i s-a umflat atât de tare încât abia mai putea merge. Convins că poate beneficia de serviciile medicale la care contribuie, s-a prezentat la spital.
„Mai întâi, am mers la urgențe. Apoi m-au trimis la specialist. Au verificat și nu eram asigurat medical. E o situație foarte gravă”, a declarat Herath Ralalage Umesh.
Angajatorul spune că, în lipsa calității de asigurat în sistem, tratamentul a fost posibil doar într-o clinică privată.
„Nu apărea asigurat pentru că a ajuns recent aici. Când s-a aflat că nu era asigurat, nu l-au putut ajuta nici cu procedurile minore, nici cu medicamentele și celelalte lucruri. Apoi ne-am întors la o clinică privată. Din milă, l-au ajutat cu tratamentul și medicamentele”, a declarat Joshi Aparsha, reprezentantul HR al angajatorului.
Sunt mii de străini în situația lui Umesh, care nu pot beneficia de servicii medicale gratuie la noi în țară.
De unde apare blocajul
ANAF transmite automat către Casa Națională de Asigurări de Sănătate datele privind angajații. În cazul cetățenilor din state din afara Uniunii Europene, însă, pentru dobândirea calității de asigurat este necesară și existența dreptului de rezidență în România. Aici apare blocajul instituțional.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate susține că nu are acces la baza de date privind străinii care dețin permis de ședere, informație aflată în administrarea Ministerului Afacerilor Interne.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne arată că este nevoie de o platformă securizată prin care dreptul de ședere al cetățenilor străini să poată fi verificat automat, cu respectarea legislației privind protecția datelor.
Angajatorii: „Nu primim răspuns la solicitări”
Reprezentanții firmelor care recrutează muncitori din afara Uniunii Europene spun că au semnalat problema în repetate rânduri, însă fără rezultat.
„Noi transmitem solicitări ca cetățenii străini angajați ai noștri să fie asigurați, dar nu primim răspunsul la aceste solicitări. Atunci când sunăm, ni se spune că personalul este subdimensionat”, a declarat Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Aceasta atrage atenția că muncitorii străini sunt printre cei mai vulnerabili atunci când au nevoie de servicii medicale.
„Cetățenii străini, din punctul ăsta de vedere, sunt vulnerabili, pentru că ei nu știu să se descurce în România pe partea de sănătate. Lucrând cu ei, încercând să îi sprijinim să acceseze servicii de sănătate, am observat că le este imposibil dacă nu îi sprijinim”, a declarat Corina Constantin.
România are aproximativ 150.000 de muncitori străini
În prezent, în România lucrează aproximativ 150.000 de muncitori străini, în contextul în care țara se confruntă cu un deficit major de forță de muncă.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în ultimele trei luni numărul deceselor a fost aproape dublu față de cel al nașterilor, iar România se află într-un declin demografic continuu de 34 de ani.
În acest context, angajatorii avertizează că lipsa unei comunicări eficiente între instituțiile statului îi privează pe mii de angajați străini de accesul la serviciile medicale pentru care contribuie lunar, deși lucrează legal și plătesc aceleași taxe ca cetățenii români.
