Peste 4.000 de femei și fete din Groenlanda au fost obligate, între anii 1960 și 1990, să poarte dispozitive contraceptive, în majoritatea cazurilor fără consimțământul lor sau al părinților, dacă erau minore.
Unele dintre victime aveau doar 12 ani, iar o parte dintre ele nu au mai putut avea copii. Groenlanda a anunțat vineri că va înființa o Comisie pentru Adevăr și Reconciliere, după ce experții nu au reușit să ajungă la un acord dacă această campanie derulată de Danemarca poate fi considerată „genocid”, arată Euronews.com.
Campania de contracepție forțată este considerată unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria relației dintre Groenlanda și Danemarca, fosta putere colonială.
Din anii 1960 până în 1990, peste 4.000 de femei din Groenlanda au fost obligate să poarte un dispozitiv intrauterin contraceptiv, cunoscut drept sterilet. În marea majoritate a cazurilor, procedurile au fost făcute fără consimțământul femeilor sau al părinților acestora, atunci când era vorba despre minore.
Fete de numai 12 ani au fost afectate, iar unele dintre ele nu au mai putut avea copii ulterior.
A fost „genocid”? Experții nu au ajuns la aceeași concluzie
O comisie formată din patru membri a fost însărcinată, în august 2024, să investigheze campania de contracepție forțată. Experții nu au reușit însă să ajungă la o concluzie unanimă și au prezentat două rapoarte diferite.
„Una afirmă că nu a existat niciun genocid, în timp ce cealaltă spune că s-ar putea să fi existat”, a declarat ministrul Justiției din Groenlanda, Marianne Paviasen.
Oficialul a precizat că guvernul nu poate tranșa această problemă.
„Nu putem spune, în numele guvernului, dacă a existat un genocid. Este un lucru pe care îl putem dezbate în continuare”, a declarat Paviasen.
Cele două rapoarte au ajuns însă la un punct comun: programul de contracepție ar fi putut încălca mai multe drepturi ale omului și drepturile popoarelor indigene.
Groenlanda va înființa o Comisie pentru Adevăr și Reconciliere
În urma concluziilor prezentate de experți, autoritățile groenlandeze au anunțat înființarea unei Comisii pentru Adevăr și Reconciliere.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că prioritatea este acum „începerea procesului de vindecare”.
„Vom înființa o comisie de reconciliere”, a promis acesta, precizând că își dorește cooperarea Danemarcei în acest proces.
Și premierul danez Mette Frederiksen a transmis un mesaj de reconciliere.
„Vom gestiona procesul politic împreună cu guvernul Groenlandei. Cel mai important lucru pentru mine este să găsim împreună calea corectă”, a declarat ea.
„Nu este vorba doar despre istorie. Este vorba despre corpul meu”
Una dintre victime, Henriette Berthelsen, a criticat modul în care a fost realizată investigația, în condițiile în care niciun inuit groenlandez nu a fost numit în calitate de expert.
„Pentru mine, nu este vorba doar despre istorie sau politică. Este vorba despre corpul meu, viața mea și dreptul meu la autodeterminare”, a declarat ea pentru AFP înainte de prezentarea rapoartelor.
„Și, încă o dată, văd că alții sunt cei care vor investiga și vor defini ce mi s-a făcut mie și altor femei inuite”, a adăugat aceasta.
Henriette Berthelsen, psiholog în vârstă de 68 de ani, a cerut de mult timp înființarea unei Comisii pentru Adevăr și Reconciliere, considerând că aceasta ar permite „recunoașterea a ceea ce s-a întâmplat”.
„Cred că numai atunci vom putea începe să ne vindecăm și să mergem mai departe, nu ca adversari, ci ca ființe umane și ca popoare egale în demnitate.”
Victimele vor putea cere despăgubiri de la Danemarca
Parlamentul danez a convenit joi ca femeile afectate de campania de contracepție forțată să poată solicita despăgubiri de la Copenhaga.
Inițiativa a fost promovată de premierul Mette Frederiksen, care a prezentat anul trecut scuzele oficiale ale Danemarcei.
Readucerea cazului în atenția publică a scos însă la suprafață traume pe care unele dintre victime le-au purtat timp de zeci de ani.
„Mi-am dat seama tot ce m-a costat, toate acele spitalizări, acele operații, școala pe care am ratat-o și, mai presus de toate, acele dureri pe care nu le-am asociat niciodată cu acel nenorocit de sterilet”, a povestit Kirstine Najarak Berthelsen.
„Era îngropat atât de adânc în subconștientul meu... Tot ce li se întâmpla oamenilor este dincolo de orice imaginație dacă nu ai trăit-o chiar tu”, a adăugat ea.
Una din două femei groenlandeze aflate la vârsta fertilă ajunsese să poarte un sterilet
Amploarea campaniei a fost uriașă. Până la sfârșitul anilor 1970, cel puțin 4.070 de femei, echivalentul a aproximativ jumătate dintre femeile groenlandeze aflate la vârsta fertilă, fuseseră echipate cu un sterilet, potrivit unei investigații prezentate în septembrie 2025.
Scandalul a început să iasă la iveală după ce una dintre victime a vorbit în presă despre trauma prin care trecuse.
Ulterior, o serie de podcasturi publicată în 2022 a dezvăluit amploarea campaniei și a adus în atenția publicului experiențele femeilor afectate.
Cazul contracepției forțate nu este singurul capitol dureros din relația dintre Groenlanda și Danemarca care este analizat în prezent. Autoritățile de la Nuuk și Copenhaga încearcă să clarifice și alte episoade din trecut, printre care cazurile copiilor groenlandezi adoptați fără consimțământul părinților lor.
Până la 4.500 de femei pot primi despăgubiri
Danemarca a ajuns la un acord pentru despăgubirea femeilor și fetelor inuite din Groenlanda care au fost supuse contracepției fără știrea sau consimțământul lor timp de mai multe decenii, potrivit Euronews.com.
În baza mecanismului anunțat de autoritățile daneze în decembrie 2025, femeile cărora le-au fost administrate metode contraceptive fără consimțământ între 1960 și 1991 pot solicita, din aprilie 2026, despăgubiri individuale de 300.000 de coroane daneze, echivalentul a aproximativ 40.200 de euro.
Autoritățile au estimat că aproximativ 4.500 de femei ar putea avea dreptul la despăgubiri. Cererile pot fi depuse până în iunie 2028.
Multe dintre victime erau adolescente la momentul respectiv. Unele au primit dispozitive contraceptive intrauterine, cunoscute drept sterilete sau spirale, în timp ce altora le-au fost administrate injecții hormonale contraceptive. În unele cazuri, femeile și fetele nu au fost informate despre procedură, iar în altele aceasta a fost făcută fără consimțământul lor.
„Cazul steriletului este un capitol întunecat în istoria noastră comună. A avut consecințe majore pentru femeile din Groenlanda care au suferit atât daune fizice, cât și psihologice”, declara ministrul danez al Sănătății, Sophie Lohde, la momentul anunțării mecanismului de despăgubire.
„Din păcate, nu putem înlătura durerea femeilor, dar compensațiile ajută la recunoașterea experiențelor prin care au trecut și la cererea de scuze pentru acestea”, adăuga ea.
Peste 350 de femei au povestit că au fost supuse contracepției forțate
O anchetă independentă publicată în septembrie 2025 a constatat că peste 350 de femei și fete inuite din Groenlanda, inclusiv unele care aveau 12 ani sau chiar mai puțin, au relatat că autoritățile sanitare le-au administrat metode contraceptive cu forța.
Amploarea programului a fost însă mult mai mare. Se estimează că peste 4.000 de femei și fete au fost afectate, iar până la sfârșitul anilor 1970 aproximativ una din două femei groenlandeze aflate la vârsta fertilă ajunsese să poarte un sterilet.
Danemarca și-a cerut oficial scuze
Premierul danez Mette Frederiksen și-a cerut public scuze în august 2025 pentru cele întâmplate, afirmând că, deși trecutul nu poate fi schimbat, Danemarca își poate asuma responsabilitatea.
Scuzele oficiale și mecanismul de despăgubire reprezintă o încercare de recunoaștere a traumelor suferite de femeile și fetele afectate, multe dintre ele confruntându-se timp de decenii cu urmările fizice și psihologice ale procedurilor.
Cazul contracepției forțate nu este singurul capitol dureros al trecutului pe care Nuuk și Copenhaga încearcă să îl clarifice. Autoritățile analizează și alte episoade care au afectat populația inuită, inclusiv cazurile copiilor groenlandezi adoptați fără consimțământul părinților lor.
