Procurorii sud-coreeni au cerut pedeapsa cu moartea pentru fostul președinte Yoon Suk Yeol, acuzat de rebeliune după ce a impus legea marțială în decembrie 2024. Solicitarea a fost făcută în cadrul procesului de apel, după ce fostul lider a fost condamnat la închisoare pe viață în luna februarie. Anchetatorii susțin că acțiunile sale au reprezentat o amenințare gravă la adresa democrației, relatează AP.
Înalta Curte din Seul urmează să se pronunțe asupra apelului formulat de Yoon Suk Yeol, însă data verdictului nu a fost încă stabilită. În februarie, Tribunalul Districtual Central din Seul l-a condamnat la închisoare pe viață, după ce a stabilit că fostul președinte a mobilizat ilegal armata și poliția pentru a prelua controlul asupra Parlamentului, a aresta adversari politici și a instaura o conducere autoritară.
Echipa de anchetatori coordonată de procurorul special Cho Eun-suk a contestat, la rândul său, sentința, considerând că gravitatea faptelor justifică aplicarea pedepsei capitale.
Coreea de Sud nu a mai efectuat execuții din 1997
Procurorii au argumentat în fața instanței că pedeapsa cu moartea este singura sancțiune proporțională cu gravitatea acuzațiilor de rebeliune și cu amenințarea pe care acțiunile fostului președinte au reprezentat-o pentru ordinea democratică.
Cu toate acestea, o eventuală execuție este puțin probabilă. Coreea de Sud nu a mai aplicat pedeapsa capitală din 1997, menținând de aproape trei decenii un moratoriu de facto asupra execuțiilor.
Anchetatorii consideră însă că această practică nu ar trebui să împiedice instanțele să pronunțe condamnări la moarte.
Avocații lui Yoon au respins argumentele acuzării, susținând că acestea sunt „lipsite de dovezi și de logică juridică”. Apărarea afirmă că declararea legii marțiale a avut scopul de a atrage atenția populației asupra încercărilor opoziției parlamentare de a bloca activitatea statului, nu de a instaura un regim autoritar.
Cum a încercat Yoon Suk Yeol să impună legea marțială
Criza politică din Coreea de Sud a început în noaptea de 3 decembrie 2024, când Yoon Suk Yeol a anunțat instituirea legii marțiale și a mobilizat forțe militare și de poliție în jurul Parlamentului.
Măsura a rămas în vigoare doar câteva ore. Parlamentarii au reușit să treacă de dispozitivul de securitate și au votat anularea decretului, obligând Guvernul să ridice legea marțială.
Pe 14 decembrie 2024, Yoon a fost suspendat din funcție în urma votului pentru punerea sa sub acuzare. Ulterior, în aprilie 2025, Curtea Constituțională a decis destituirea sa definitivă.
Fostul președinte a fost arestat din nou în iulie 2025 și este judecat în mai multe dosare penale, cea mai gravă acuzație fiind cea de rebeliune.
Fostul președinte, condamnat și într-un dosar privind provocarea Coreei de Nord
Yoon Suk Yeol contestă și o condamnare separată la 30 de ani de închisoare, într-un dosar legat de operațiuni militare împotriva Coreei de Nord.
Fostul președinte este acuzat că ar fi ordonat, în 2024, trimiterea unor drone către teritoriul nord-coreean, cu scopul de a amplifica tensiunile dintre cele două țări și de a crea un pretext pentru instituirea legii marțiale.
Avocații săi susțin că operațiunile au reprezentat un răspuns la acțiunile Phenianului, care trimisese mii de baloane încărcate cu deșeuri pe teritoriul Coreei de Sud.
