Peste jumătate dintre români (55,8%) cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, arată un sondaj național realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în iulie 2025.
Conf.Univ.Dr. Matei Gheboianu, decan al Facultății de Istorie, Universitatea din București a declarat la România lui Vitalie că modelul lui Nicolae Ceaușescu a fost Stalin, iar cei care îl consideră pe Ceaușescu un lider măreț au anumite ancore din zona național comunismului care pot fi activate în prezent prin anumite mesaje.
„Nicolae Ceaușescu a fost un dictator. El vine într-o linie, să nu-l uităm pe Gheorghe Gheorghiu Dej. Vorbim în anii ’70 – ’80 de un național-comunism, unii zic neo-stalinism. Cel mai probabil modelul lui Ceaușescu a fost Stalin. Inclusiv prin cultul personalității, el era atotștiutor. Ceaușescu era cel care aviza sau venea cu soluții pentru aproape orice problemă din România. În anii ’80 regimul devine personal.
Pentru generațiile de tineri de atunci care acum sunt oameni de peste 60 de ani și majoritatea sunt nostalgici sau vorbesc despre Ceaușescu ca despre un lider măreț, au rămas niște ancore din zona național comunismului și acum e suficient să vii cu anumite mesaje și să le activezi. De exemplu că Occidentul este decadent și rău, că străinul e rău etc.
Actorul Mihai Călin: „Mai există o nuanță aici care a fost susținută în perioada post-comunistă de personaje importante, de exemplu de Adrian Păunescu și de alții, și anume că Securitatea și regimul comunist până în 1965 au fost într-adevăr criminale, o societatea în care au murit sute de mii de oameni, au fost distruse milioane de vieți, dar apoi s-a liberalizat și a fost un sistem comunist, dictatorial, dar mult mai uman”.
Matei Gheboianu: „În esență există un dezgheț și un progres economic de prin 1962 până prin anii ’70. Ceaușescu nu a început această deschidere, el a mers din inerție la finalul regimului Dej. Ceaușescu însă a dat semne foarte devreme, chiar înainte de Tezele din Iulie că nu vrea să lase această deschidere, inclusiv în zona culturală, că mai degrabă se va întoarce spre acel realism socialist”.
