Miniștrii Apărării din Statele Unite și din Europa au părut să fie de acord joi că, pentru a supraviețui, NATO trebuie să devină mai europeană. Însă motivele care stau la baza acestei schimbări nu sunt, probabil, pe deplin aliniate, potrivit Euronews.com.
SUA cer un „NATO 3.0”, Europa răspunde prin creșterea cheltuielilor pentru apărare
„Ceea ce este necesar este un NATO 3.0. Acest NATO 3.0 presupune eforturi mult mai mari din partea aliaților noștri pentru a face un pas înainte și a-și asuma responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei”, le-a declarat subsecretarul american al Apărării, Eldridge Colby, miniștrilor Apărării ai NATO reuniți la Bruxelles.
„În consecință, Europa ar trebui să furnizeze majoritatea forțelor necesare pentru a descuraja și, dacă va fi necesar, pentru a învinge o agresiune convențională pe continent”, a adăugat el.
Mesajul transmis de Colby, care a participat la reuniune în locul secretarului Apărării, Pete Hegseth, nu este unul nou. Statele Unite insistă de ani buni pentru o împărțire mai echitabilă a responsabilităților, invocând dorința de a-și redirecționa atenția strategică spre regiunea Indo-Pacifică.
Europa a părut, în anumite momente, mai puțin entuziasmată față de această direcție. Totuși, pe măsură ce miniștrii s-au reunit la Bruxelles, aceștia s-au arătat pregătiți nu doar să asculte acest mesaj, ci și să demonstreze că au început deja să își asume o responsabilitate mai mare.
Rezultatul?
„Pentru mine, aceasta a fost una dintre cele mai importante reuniuni la care am participat”, le-a declarat jurnaliștilor secretarul general al NATO, Mark Rutte, după întâlnire. „Astăzi am văzut, de asemenea, dovezi ale unui alt lucru: o schimbare reală de mentalitate. O unitate a viziunii. O apărare europeană mult mai puternică în cadrul NATO”.
Șeful NATO a lăudat o „schimbare majoră și o creștere semnificativă” a cheltuielilor pentru apărare în 2025, apreciind Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia pentru că au depășit noua țintă convenită, alocarea a 3,5% din PIB pentru apărare în fiecare an, cu un deceniu înainte de termen.
Ținta a fost stabilită vara trecută, după săptămâni de declarații ale președintelui american Donald Trump, care au pus sub semnul întrebării angajamentul țării sale față de clauza de apărare colectivă a NATO, sugerând că Washingtonul ar putea decide să nu sprijine un aliat atacat dacă acesta nu îndeplinește pragul de cheltuieli stabilit.
