Premierul francez Sébastien Lecornu a supraviețuit celor două moțiuni de cenzură depuse de stânga radicală și de extrema dreaptă împotriva Guvernului de la Paris. Adunarea Națională a respins joi moțiunile de cenzură care nu au reușit să obțină cele 289 de voturi necesare, relatează The Guardian.
Sébastien Lecornu, unul dintre principalii aliați ai președintelui centrist Emmanuel Macron, a afirmat joi în Legislativul de la Paris că parlamentarii trebuie să aleagă să participe la „dezbaterea parlamentară” privind bugetul pentru anul viitor ori să scufunde Guvernul și să creeze „haos politic”.
Prima moțiune de cenzură, prezentată de partidul de stânga La France Insoumise (Franța Nesupusă), a fost votată de 271 de parlamentari, cu doar 18 voturi mai puțin decât cele 289 necesare pentru a înlătura de la putere Guvernul Lecornu.
O a doua moțiune de cenzură, depusă de partidul de extremă dreapta Alianța Națională, condus de Marine Le Pen, a obținut 144 de voturi. Se aștepta ca aceasta să obțină mult mai puține voturi, deoarece nu avea sprijinul partidului Franța Nesupusă.
Deși Guvernul a supraviețuit, faptul că primul vot a fost mai strâns decât se aștepta evidențiază dificultățile cu care se confruntă Lecornu în timp ce se pregătește pentru luni de dezbateri privind bugetul pentru anul viitor.
Ce concesii a făcut Sebastien Lecornu pentru ca Guvernul său să rămână la putere
Guvernul a rămas la putere datorită parlamentarilor Partidului Socialist, care s-au abținut să se alăture votului Franței Nesupuse în condițiile în care Sebastian Lecornu a anunțat că va suspenda modificările istorice ale sistemului de pensii propuse de Macron. Decizia de a suspenda modificările, care prevedeau creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani pe parcursul mai multor ani, a reprezentat o concesie semnificativă, notează sursa citată.
Cu toate acestea, șapte parlamentari din grupul socialist din Parlament s-au desprins de conducerea partidului și au votat pentru căderea Guvernului.
Lecornu trebuie acum să încerce să obțină bugetul pentru 2026 al celei de-a doua economii ca mărime din Uniunea Europeană prin Camera inferioară a parlamentului, profund divizată, înainte de 31 decembrie.
Potrivit Agerpres, Franța se află într-un blocaj politic după alegerile anticipate de la jumătatea lui 2024. Două guverne au fost răsturnate deja prin moțiuni de cenzură, în condițiile în care nu se poate alcătui o majoritate guvernamentală. Disputa privind bugetul continuă, pentru reducerea cheltuielilor în contextul datoriei publice mari fiind necesar un consens transpartinic.
Raportată la produsul intern brut, datoria de 114% a Franței este a treia din Uniunea Europeană, după cele ale Greciei și Italiei. Cheltuielile publice sunt de asemenea printre cele mai mari din Europa, deficitul bugetar fiind de 5,8% din PIB, motiv pentru care UE a deschis în iulie anul trecut o procedură aplicabilă deficitelor excesive.
