Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 106), Vodafone (canalul 410).

Milioane de euro pentru clientela politică. Foștii membri de CA-uri, revocați de Guvern, despăgubiți de instanțele internaționale

Publicat de: Marius Vulpe

Practica numirilor și revocărilor politice în conducerile companiilor și ale altor societăți de stat a devenit păguboasă pentru bugetul de stat. Cu o legislație ignorată cu bună știință de către partidele aflate la guvernare, statul român riscă să plătească sume de ordinul milioanelor de euro. Sunt despăgubiri câștigate în instanțe internaționale pentru foști membri în Consilii de Administrație sau Consilii de Supraveghere, schimbați de Guvern înainte de finalizarea propriilor mandate.

Și foștii parlamentari și magistrații au profitat de actuala legislație, neclară, pentru a obține în instanță plata unor pensii speciale și măriri de salarii.

Numiți politic în consiliile de administrație sau de supraveghere a unei societăți de stat, membrii în aceste structuri beneficiază de mandate limitate de patru până la cinci ani. Practica face însă ca o bună parte dintre ei, în funcție de evoluțiile politice sau de rezultatul alegerilor, să fie schimbați de noua guvernare înainte de a duce la bun sfârșit mandatele. Majoritatea celor revocați au atacat decizia de revocare, în instanțe și curți de arbitraj internaționale.

Strategia s-a dovedit mai mult decât eficientă. Numai Transelectrica, în ultimii ani, a fost silită să plătească milioane de lei, în urma proceselor intentate de foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directorat, numiți și revocați tot politic din funcții înainte de expirarea mandatelor.

De exemplu, pentru un fost membru în Consiliul de Supraveghere s-au plătit 1,67 milioane de lei.

Deși actuala legislație privind guvernanța corporativă ar trebui să descurajeze numirile și revocările pe criterii politice în companiile de stat, practic această metodă de lucru a fost generalizată în sistem de către partidele aflate la guvernare. În prezent Guvernul se arată mai deranjat de faptul că aceste procese se judecă și se soluționează la nivelul instanțelor din afara și nu în instanțele naționale.

Într-un memorandum prezentat și adoptat în ședință de guvern, Ministerul Justiției a cerut soluții pentru prevenirea inițierii și soluționării acestor procese la nivel internațional. Nimic despre necesitatea numirii unor persoane calificate în aceste consilii, pe alte criterii decât politice.

Alina Gorghiu, Ministrul Justiției: Cam toate companiile de stat au clauze de soluționare a litigiilor, din păcate nu este făcută aceasta mențiune cu privire la justiția națională sau arbitrajul din România, ci sunt prevăzute clauze pe care noi ne judecăm pe foarte mulți bani în afara, arbitrajul internațional. Vorbim de sute de milioane de euro, dacă pentru o singură persoană se pierd în medie un milion de lei, doar daunele, fără să mai vorbim de cheltuielile de judecată, de-a lungul anilor, faceți socoteala la ce sume se poate ajunge. Litigiile care decurg din aceste litigii de mandat pe care companiile de stat le încheie  trebuie să fie soluționate în justiția românească. Evităm o grămadă de taxe arbitrale, costuri avocați, cazarea, deplasarea, traducere de documente, milioane de euro în afara țării.

Dacă analiștii acuză complicitatea statului, constituționaliștii acuză caracterul interpretabil al legilor aflate în vigoare.

Adrian Negrescu, Analist Financiar: Multe dintre legile pentru care acum statul plătește oalele sparte au fost făcute superficial ori de oameni incompetenți, ori de oameni interesați să lase portițe. Așa se întâmplă și cu contractele de angajări la stat. Singura soluție pentru ca statul să nu mai fie bun de plată este să-și găsească oameni competenți sau să angajeze firme specializate în domeniul juridic care să lase   legislația fără interpretări.

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: Tot mai des ICCJ este chemată să dea soluții de speță, de interpretare a unor texte legale, este dovada că legile sunt interpretabile. Problema este și că în privința lor, uneori dau decizii prin care înlătură din lege anumite articole, ceea ce nu este chiar în regulă, pentru că ei nu pot să facă și nici să desfacă legi, ei sunt chemați doar să aplice legea.

Deocamdată, Guvernul a mandatat noua instituție de supraveghere a companiilor de stat să renegocieze contractele de mandat ale membrilor de CA-uri pentru ca soluționarea litigiilor de acest fel să nu mai poată depăși granițele țării. Membrii CA-urilor nu sunt, însă, în prezent, singurii beneficiari ai unei legislații deficitare. 

De trei ori a mimat Parlamentul eliminarea pensiilor speciale pentru foștii parlamentari. De fiecare dată modificările aduse legii au fost declarate ca neconstituționale de către CCR, în urma acțiunii în instanță a celor rămași fără aceste drepturi. Așa se face că acum, cele două camere ale Parlamentului trebuie să plătească aproape 100 de milioane de lei anual. Peste 64 de milioane de lei, cuantumul pensiilor de serviciu pentru 845 de foști deputați și senatori, plus încă 34 milioane de lei, drepturi restante câștigate în instanță, pentru perioada de cinci luni, cât plata acestora a fost suspendată. Tot în instanță au reușit și magistrații să obțină plata unei majorări cu 25% a propriilor indemnizații, un drept reclamat ca fiind restant din 2018 încoace. Suma totală obținută se ridică la nivelul a 3,7 miliarde de lei, din care 800 de milioane sunt numai dobânzi și indexări cu rata inflației din ultimii 5 ani.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE