Urmărește Euronews România la cei mai importanți operatori de cablu TV din țară: Digi (canalul 66), Orange (canalul 169), Vodafone (canalul 410).

Legile justiției, adoptate de Guvern. Magistrații și societatea civilă critică modificările

De Euronews  •  

Distribuie

DIMENSIUNE TEXT

Proiectele de modificare a legilor justiției au fost adoptate de Guvern, în ciuda criticilor unei părți a magistraților și a societății civile. Cele trei proiecte adoptate de Executiv se referă la statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. După adoptarea de către Executiv, proiectele vor merge în Parlament, pentru parcurgerea procesului legislativ.

Printre cele mai controversate modificări se referă la eliminarea procurorului general din procedura de numire a polițiștilor judiciari, rolul Inspecției Judiciare care devine formal și la abilitarea procurorului general si presedintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție de a decide începerea cercetării disciplinare. În plus, Înalta Curte gestionează bugetul de salarii pentru judecătorii din România, iar Secția pentru Judecători a CSM primește atribuții sporite. Ministrul Justiției susține că modificările își propun să întărească independența justiției.

„Aceste trei legi sunt fundamentale pentru Justiție și asta exlpică probabil și dificultățile din ultimii ani cu privire la cristalizarea unor proiecte. Noi am dorit ca în acest demers să urmărim în câteva principii arbitrare, (...) și anume, în primul rând independența Justiției, independența judecătorilor și a procurorilor”, a declarat Cătălin Predoiu.

Legile Justiției, criticate de societatea civilă

Reprezentanta Expert Forum Laura Ștefan îl contrazice însă pe Predoiu. Ea menționează și că proiectele aduc o viziune nouă în ceea ce privește răspunderea magistraților, iar aici un rol esențial îl vor avea procurorul general și președintele Înaltei Curți. În același timp, Inspecția Judiciară își va pierde independența financiară.

Laura Ștefan, Expert Forum: „Noile proiecte includ o nouă filosofie în ceea ce privește răspunderea discriplinară a magistraților. Tema aceasta a fost una centrală în MCV și în rapoartele de evaluare de la Veneția. Abrogarea tuturor prevederilor prin care procurorul general desemnează polițiștii de poliție judiciară și îi revocă ne aduce în situația existentă acum câteva decenii când procurorul geenral nu mai are niciun fel de competență, iar poliția judiciară revine la poliția națională sub controlul ministrului de interne. Deci acesta nu este un compromis, este o cedare completă a poliție judiciar de către Parchet către Ministerul de Interne.”

Efectele aduse de modificările legilor justiției

Ministrul Justiției crede că noile modificări aduse legilor justiției ar putea să ducă la ridicarea MCV.

„În sine, adoptarea acestui pachet de legi înseamnă bifarea punctului central din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Și da, eu cred că suntem în punctul în care putem să ne punem această problemă. O dată adoptate legile, sigur, într-o formă care să păstreze nivelul calitativ al reglementării și obiectivele pe care ni le-am asumat”, a declarat Cătălin Predoiu.

Laura Ștefan, Expert Forum: „Adoptarea unor legi în sine nu poate fi motiv de ridicare MCV, trebuie să vedem ce efecte produc aceste legi așa cum desființarea SIIJ, care ancheta procurori și jjdecători nu este o garanție că cei de la Bruxelles vor aprecia, asta în condițiile în care nu vedem niciun fel de anchete cu privire la judecători și procurori. DNA avea 10-15 condamnări definitive pe an de magistrați, unii dintre ei cu funcții foarte înaltă în magistratra românească, cu alte cuvinte cred că ceea ce contează sunt efectele.”

În urmă cu două săptămâni, după publicarea proiectelor de modificare a legilor justiției, Asociația Formului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au făcut apel la Comisia Europeană să se implice pentru a apărarea valorilor statului de drept.

Distribuie

Taguri