Cinci poduri noi peste Prut și demararea în 2026 a liniei feroviare electrificate Iași–Ungheni; precum și extinderea din fonduri proprii a Aeroportului Chișinău până la o capacitate de circa 6 milioane de pasageri.
Sunt printre proiectele despre a care a vorbit ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale de la Chișinău, Vladimir Bolea, într-un interviu în exclusivitate pentru Euronews.
Mai mult, conectarea Republicii Moldova la piața UE va însemna primele drumuri expres și autostrăzi, cu prioritate pentru coridorul Iași–Chișinău–Odesa, și finalizarea până în 2025–2026 a centurilor ocolitoare nord–sud către Portul Giurgiulești, susținute de o finanțare estimată la 3,2 mld. euro.
„Este o prioritate pentru Guvern. Republica Moldova. Construcția drumului expres, a autostrăzilor. Și o spun de ce: noi privim construcția drumului ca o investiție în economia noastră națională. Acum, obiectivul numărul unu pe care-l are Guvernul, reieșind din potențialul financiar, este de a interconecta nordul Republicii Moldova cu porțile noastre maritime, cu porturile Giurgiulești, atât de stat, cât și private.
Acum, în 2025-2026 trebuie să finalizăm inclusiv proiectarea și construcția la toate drumurile de centură, ca să ocolim toate orașele și să avem un drum întins, începând de la Briceni și mergând până în Giurgiulești, în port, fără ca să intrăm prin localități. Asta înseamnă protecția mediului, asta înseamnă oameni mai sănătoși, drumuri bune pe care se circulă. În Moldova nu există niciun drum expres, nu există nicio autostradă. La această etapă, prima autostradă ar putea fi Iași–Chișinău–Odesa.
Și pentru noi este foarte important să fie până la Odesa această autostradă proiectată, ca Republica Moldova să fie repusă pe harta drumurilor comerciale. ”, a declarat Vladimir Bolea.
„Moldova nu are bani să construiască din forțe proprii”
„Chiar ieri am avut o discuție la care a participat ministrul infrastructurii din Grecia, Ucraina, Bulgaria, România și Republica Moldova, pentru că noi vorbim despre țări care sunt în bazinul Mării Negre și se face un traseu maritim, iar acest traseu maritim va fi din Grecia până în portul Odesa. Și această autostradă va interconecta Odesa pe Calea Tenti, până în Uniunea Europeană, prin România. Adică acțiunile care sunt făcute de Ministerul Infrastructurii pentru a construi aceste drumuri, autostrăzi sau drumuri expres sunt de a interconecta Ucraina cu Uniunea Europeană prin intermediul Republicii Moldova, inclusiv și construcția de căi ferate, tot este în această dimensiune.
Nu suntem numai cu partea română. Partea română ne acordă suport și îi mulțumim foarte mult, pentru că discutăm cu Bruxelles-ul pentru a fi oferite resurse financiare. Totuși, este vorba de aproximativ 3,2 miliarde de euro, bani care pot fi oferiți de către Uniunea Europeană pentru a construi acest coridor care ar lega Odesa de Uniunea Europeană prin CICA.
Moldova nu are astfel de bani să construiască din forțe proprii. Poate fi un parteneriat public-privat sau pot fi resurse financiare aduse din Uniunea Europeană.”, a mai adăugat el.
„Podurile urmează să fie construite de-a lungul râului Prut”
Este vorba despre cinci poduri și cel mai avansat este Podul de Flori de la Ungheni. El este deja în construcție. Practic pe data de 2 aprilie s-a început construcția acestui pod și finalitatea este de 18 luni. Noi mergem lunar cu reprezentantul de la Ministerul Infrastructurii de la București și toate lucrările sunt în termen.
În rest, toate celelalte patru poduri sunt în proces de studii de fezabilitate, adică stabilim împreună cu consiliile județene, primăriile din partea română și cu consiliile raionale și primăriile din partea Republicii Moldova locul unde vor fi amplasate pe ambele maluri. Aceste patru poduri urmează să fie construite de-a lungul râului Prut, pentru a interconecta Republica Moldova cu România.
Dar chiar ieri am avut întâlnirea la care a participat și comisarul european și noi suntem extrem de bucuroși că Republica Moldova a fost inclusă în extinderea căilor ferate rectificate și, pe această cale, bani, resurse financiare din partea bugetului Uniunii Europene vor fi oferiți pentru construcția unei căi ferate extinse de la Iași până la Ungheni, cale construită de la zero, cale europeană, adică îngustă și rectificată. Adică va fi conform standardelor.
Iarăși, vorbim de mii de kilometri, vorbim despre studii. Noi vrem iarăși electrificare, s-o facem până la Odesa. Noi privim tot ce vrem să construim ca posibilitate de a extinde căile ferate și autostrăzile. În sudul Republicii Moldova, în sudul Basarabiei, vorbim de alte aproximativ 3 milioane de locuitori care pot beneficia de cale ferată și autostradă. Circulația prin interiorul Republicii Moldova și prin interiorul României, de a merge spre Uniunea Europeană. Asta înseamnă atragerea a 3 milioane de oameni care circulă prin țările noastre și asta înseamnă creștere economică, asta înseamnă dezvoltare, asta înseamnă gaze.
În luna iunie am fost împreună cu doamna președinte, doamna Maia Sandu, la Roma. Au fost discuții anume despre procesul de reconstrucție a Ucrainei. Și vreau să spun că, ca platforme de bază, sunt privite Polonia și România. Evident că Republica Moldova are hotar comun cu România. Avem trei poduri feroviare și cinci poduri din piatră care ne leagă. Noi avem în Republica Moldova și calea ferată largă, care este în totalitate legată de Ucraina. Practic eu am fost la Roma și le-am povestit tot ce avem noi în Republica Moldova și că noi suntem pregătiți pentru a primi produsele, materialele de construcție, a le depozita, inclusiv avem fabrică de ciment la Fărcășești, care nu este mică, și alte companii. România a venit în Republica Moldova, avem o companie de construcții germană care produce materiale de construcție în Republica Moldova și le vindem în toată Europa.”, a mai spus ministrul moldovean.
„Ministerul Infrastructurii a construit peste 750 de kilometri de drumuri”
„Practic, pe lângă faptul că avem toată suprafața și toată logistica pentru depozitare, încărcare, descărcare și transport multimodal, adică avem și porturi maritime, putem prelua pe cale ferată, putem prelua pe calea europeană și pe cea largă și încărca în camioane. Practic, eu am prezentat la Roma și m-am întâlnit și cu Ministerul Infrastructurii italian, le-am prezentat toate posibilitățile pe care le are Republica Moldova și în acest context eu cred că România și Republica Moldova sunt interesate una de alta, pentru că noi avem trei poduri peste Prut și, în mod practic, România își extinde capacitățile sale de a deveni un hub interesant pentru Ucraina în procesul de reconstrucție.
Noi de abia în 2023 am devenit țară candidată și noi nu putem vorbi până în 2025 de aport din bugetul Uniunii Europene, sub nicio formă. Dar în ceea ce privește investițiile în dezvoltarea regională și locală, toate aceste proiecte care au fost începute, autostrăzi, drumuri expres, au fost făcute în totalitate din bugetul nostru național. La drumul expres doi, noi am beneficiat de resurse financiare din bugetul celor 100 de milioane care sunt oferiți de către Guvernul României și pe această cale iarăși mulțumim poporului român. Dar în 2025, când în luna februarie ni s-a oferit acel 1,9 miliarde pentru creșteri publice, Moldova, în martie am primit primele 200 de milioane din acești bani.
Ministerul Infrastructurii a beneficiat de 100 de milioane, din care toate au fost împărțite pentru construcția de drumuri în satele din Republica Moldova, în premieră. După care s-a oferit la drumul expres doi, ca să putem să continuăm proiectele pentru diferite proiecte de dezvoltare regională, segmentul de apă, ducerea canalizării și vorbim despre drumuri, care sunt o problemă foarte mare în Republica Moldova, și în mod deosebit cele din interiorul localităților. Dar chiar și la nivel național, Ministerul Infrastructurii a construit peste 750 de kilometri de drumuri care arată bine și oferă confortul deplasărilor. Și dacă vorbim despre interconectările între orașe, între regiuni, se lucrează foarte mult. Atunci, împreună cu primarii, am avut o discuție foarte bună și vreau să spun că ministrul infrastructurii este reprezentantul în realitate al primarilor în Guvern. Este un fel de primar în Guvern.
Eu cred că în faza inițială se vorbea despre un nou terminal. Sincer să fiu, din calitatea de ministru al infrastructurii, nu văd necesitatea unui nou terminal, ceea ce ar fi însemnat 250-300 de milioane de euro, care ulterior trebuie să se regăsească în costurile tuturor biletelor și asta înseamnă pierdere economică. Trebuie de fiecare dată să ai calculatorul în mână și să te gândești cine plătește și, în final, plătește cetățeanul. Și dacă tu poți, cu resurse financiare mai puține, să faci un lucru bun, eu cred că te limitezi la această fază.”, a declarat Vladimir Bolea.
