Câteva zile ne mai despart de mesele pline de bunătăți și, probabil, nu e meniu din care să lipsească sărmăluțele ori salata de varză, fie ea murată sau crudă.
România e în primii trei producători de varză din Europa. La Lungulețu, chiar dacă seceta le-a afectat producția, oamenii au o problemă și mai mare cu piețele de desfacere. Cum sezonul murăturilor a trecut și depozite nu prea sunt, mulți producători se tem că vor fi nevoiți să arunce varza pe care nu au reușit să o vândă.
Irina Gologan, jurnalist Euronews: Cea mai mare piață de varză din România. Aici suntem astăzi, la Lungulețu. Varza pe care o vedeți aici a fost recoltată în urmă cu câteva zile, este ultima recoltă pe anul acesta. Pleacă de la Lungulețu cu 1,5 lei kg și ajunge în toate colțurile țării.
Nu e poartă la care să nu fie remorci sau căruțe încărcate cu varză
De cum treci granița în județul Dâmbovița, oriunde te uiți vezi numai… varză. Nu e poartă la care să nu fie remorci sau căruțe încărcate. Iar în piață e forfota cea mai mare:
- Aici încărcați pentru București?
- Pentru Bacău. Acum pentru Bacău. Toată România, import, export, tot.
Șase tone de varză încarcă doamna Steliana pentru piața din Bacău, acolo unde negustorii o vând cu 4 lei pe kg. Ea e unul dintre cei norocoși. Și-a putut permite un sistem de irigații, așa că a obținut o producție bunicică. Alții au avut de suferit, după cele 3 luni și 10 zile, de secetă.
Fermierii din Lungulețu ar avea nevoie de depozite cu temperatură controlată
Familia lui Florin cultivă de generații varză la Lungulețu. A cultivat cinci din cele zece hectare cu varză și acum își calculează pierderile:
-Ce faceți cu varza care vă rămâne?
- Păi nu avem nici groapă de gunoi. Dacă rămâne, nu știu… Asta are două săptămâni, nu a luat-o nimeni, asta am tăiat-o ieri. Nu știu ce facem, o aruncăm.
Fermierii din Lungulețu ar avea nevoie de depozite cu temperatură controlată, unde să poată să-și păstreze legumele, și astfel să reușească să încheie contracte cu marile magazine.
100.000 de tone de varză, produse anual în zonă
La Lungulețu, varza se culege manual. Iar cei aproximativ 1000 de agricultori din zonă produc, toamnă de toamnă, cam 100.000 de tone de varză. O parte dintre ei s-au unit într-o cooperativă, care acum numără 870 de membri.
Ionuț Lăscaie, președinte Cooperativa Agricolă Produs în Dâmbovița: Pentru o singură varză sau pentru un singur cartof, ne dă tot tirul înapoi retur.
Domnul Lăscaie tocmai ne-a explicat într-o singură propoziție cât e de complicat să lucrezi cu marile lanțuri de magazine.
Ionuț Lăscaie: Atunci singura noastră variantă este aceea de a procesa, de a amabala și sigur de a căuta piețe nu numai în România, ci și în afara țării. În acest moment, exportăm în Germania, în Spania se exportă foarte mult, în Anglia, Italia și Franța. Acestea sunt țările în care murăturile din România au cea mai mare pondere de vânzare.
10% din varza procesată ajunge la export
La nivel național, cam 10% din varza procesată ajunge la export. Foarte puțină însă este din Lungulețu sau din Slobozia Mare, satul vecin. Aici doar câțiva antreprenori locali și-au deschis mici secții de vidat. Iar cât produc e prea puțin pentru a face față cererii din partea marilor lanțuri comerciale. O mică parte din marfă ajunge în piețe, dar cei mai mulți vând direct la poartă.
Doamna Dana a pus pentru iarnă 15 tone de varză la butoi, toată din producția proprie și speră să o vândă la particulari, cum spune ea, cu 3 lei pe kg, adică la restaurante și fast-food-uri din Capitală. Se promovează simplu, cu o pancartă atârnată pe gard, pe care scrie ”varză murată”. Cine poftește, oprește și cumpără.
Varza murată, nelipsită de pe mesele de sărbători
Varza se bagă la putină de Sfântul Dumitru. Așa cere tradiția. Iar rețeta e simplă - apă, sare și mărar. Pentru gust se mai pot adăuga câteva gutui, iar pentru ca zeama să fie clară, câțiva porumbi uscați. Ca să ne convingă că produs ca al ei nu mai găsești, femeia ne pune pe masa o farfurie de varză călită...cu cârnați.
România este în primii trei producători de varză din Europa
În afară de Lungulenţu, culturi importante sunt și la Băleni, Matca, Vărăşti şi Colibaşi. Peste tot acum începe sezonul arăturilor de iarnă. Iar apoi lumea se retrage. Fiecare la casa lui și-și face socotelile până la primăvară, când începe din nou însămânțarea și lupta pentru o nouă recoltă profitabilă.
